Tematizări în eticile aplicate. Perspective feministe

172 Pages·2009·1.545 MB·Romanian

by  Mihaela Frunză

Mihaela Frunză

•
TEMATIZĂRI ÎN ETICILE APLICATE

perspective feministe
Colecţia PARADIGME
Coordonator: GHEORGHE PERIAN
Coperta: Cristian CHEŞUŢ

© Editura Limes, 2009
Str. Snagov, 3/19
400420 Cluj-Napoca
Tel./fax: [phone]
Email: [email protected]
www.edituralimes.ro

ISBN 978-973-726-440-4
2
Mihaela Frunză

TEMATIZĂRI ÎN
ETICILE APLICATE

PERSPECTIVE FEMINISTE

Editura LIMES
Cluj-Napoca, 2009
3
Copiilor mei dragi,
Mihai-Ioan şi Teodora-Maria
4
Cuprins

INTRODUCERE ...................................................................... 7

PARTEA I. ..................................................................... 10

CAPITOLUL I. ETICA APLICATĂ .......................................... 10
Probleme terminologice ................................................................................ 14
Domenii şi clasificări ale eticii aplicate ........................................................ 20
Teorie şi practică ........................................................................................... 22
Etica aplicată şi filosofia ............................................................................... 26

CAPITOLUL II. ETICILE APLICATE –
ETICI POSTMODERNE ........................................................ 32

CAPITOLUL III. PROBLEMA UNIVERSALITĂŢII
STANDARDELOR ŞI VALORILOR ETICE ............................ 45

CAPITOLUL IV. ETICI FEMINISTE. CLASIFICARE,
PROBLEME, TEME, CONCEPTE-CHEIE. ............................ 54
Eticile feminine ............................................................................................. 56
Etici materne ................................................................................................. 59
Etici feministe ............................................................................................... 61
Etici ale lesbienelor ....................................................................................... 62

PARTEA A II-A .............................................................. 67

CAPITOLUL I. ETICA GRIJII ................................................. 67
Carol Gilligan: etica grijii ca etică aplicată ................................................... 68
Conceptul filosofic de grijă ........................................................................... 74
(Etica) grijii de sine: Michel Foucault...................................................... 76
Este grija un principiu universal? Immanuel Kant................................... 78
Grija – un principiu ontologic. Martin Heidegger ................................... 83
Teorie feministă şi etica grijii ........................................................................ 84
Critici la adresa teoriei lui Gilligan: este etica grijii o etică feministă? ... 88
5
Etica grijii vs. etica dreptăţii: paradigme incompatibile
sau teorii complementare? ................................................................. 89
Etica grijii vs. etica liberală? .................................................................... 95
Dincolo de opoziţii: încercări de găsire a unui model integrator ............. 99
Etica grijii – o etică dialogică? ............................................................... 107
Depăşirea barierelor morale: Joan Tronto .............................................. 110
Etica grijii – o perspectivă feministă asupra bioeticii
sau un capitol al acesteia? ................................................................ 115

CAPITOLUL II. ETICA AVORTULUI .................................... 119
Definiţii, clasificare, consideraţii generale .................................................. 120
Poziţii conservatoare referitoare la avort .................................................... 123
Fundamente religioase ale poziţiei conservatoare ................................. 123
Reprezentanţi contemporani ai poziţiei conservatoare .......................... 125
Poziţii mediane ............................................................................................ 132
Cazul Roe vs. Wade ............................................................................... 132
Reprezentanţi contemporani ai poziţiilor mediane ................................ 134
O perspectivă liberală în privinţa avortului ................................................. 138
Critici la adresa paradigmei liberale....................................................... 147
Drepturile animalelor, drepturile nenăscuţilor? .......................................... 153
Avort şi dizabilităţi ...................................................................................... 157
Dileme legate de avort şi selecţia sexuală .............................................. 161
Poziţii referitoare la avort în fenomenologia feministă ............................... 164
Avortul şi medicalizarea sarcinii ................................................................. 167
6
Introducere

Volumul de faţă îşi propune să aducă în discuţie cîteva teme
din domeniul eticilor aplicate. Perspectiva pe care ne-o asumăm în
această lucrare este cea a orientărilor contemporane din eticile
feministe. Există mai multe motive care determină această alegere.
Mai întîi, eticile feministe constituie de cîteva decenii un
domeniu bine închegat în bibliografia contemporană a disciplinei
„etică”. Acest domeniu a început să fie abordat şi în România, în
special datorită preocupărilor Mihaelei Miroiu, care propune de altfel o
teorie originală în acest sens1. Dincolo de ceea ce realizează aceste etici
feministe în general – respectiv, o recuperare a unor moduri de gîndire
şi teoretizare diferite de mainstream, deschiderile critice şi
interdisciplinare care le caracterizează sînt fundamentale pentru o
perspectivă care să manifeste respect faţă de alteritate şi diferenţă.
În al doilea rînd, repertoriul problemelor din eticile feministe
este cel puţin la fel de extins şi de cuprinzător ca acela din abordările
tradiţionale – însă include în acelaşi timp teme mai puţin explorate,
cum sînt cele din volumul de faţă (grija, avortul). În fine, temele de
etică aplicată sînt din ce în ce mai prezente în discursul etic şi filosofic
contemporan şi ni se pare îmbucurător faptul că devin mai des obiectul
discursului şi în spaţiul românesc. Eticile aplicate par să fie mai
deschise faţă de abordările etice feministe, poate şi pentru că istoria lor
recentă se suprapune cu istoria ultimelor două valuri ale feminismului,
iar contextul în care au apărut a avut o componentă puternică de
activism social deschis faţă de gen şi faţă de alte tipuri de diferenţe.

1 Este vorba despre teoria convenabilităţii, susţinută în lucrarea Convenio. Despre
natură, femei şi morală; vezi şi mai recentul volum Dincolo de îngeri şi de draci.
Etica în politica românească, unde autoarea aduce exemple din spaţiul românesc.
Alte autoare care abordează în textele lor teme de etici feministe sînt Anca Gheauş
sau Daniela Cuţaş.
7
Am dorit să plasăm eticile aplicate, ca şi eticile feministe, în
acea paradigmă pe care o schiţează filosoful Paul Ricoeur prin
sintagma „l’universel et l’historique”, cu alte cuvinte în controversa
contemporană referitoare la universalism vs. relativism. Această
dispută marchează atît întreaga filosofie contemporană, cît şi discuţiile
din feminism. De aceea am inclus în partea introductivă analiza cîtorva
elemente din eticile postmoderne, pe de o parte, şi din textele
referitoare la universalitatea valorilor morale pe de alta. Aşa cum vom
arăta, ambele şi-au pus amprenta asupra dezbaterilor din feminism. Mai
mult, contradicţia universalism vs. relativism nu este atît de categorică
pe cît pare; relativismul eticilor postmoderne nu înseamnă pulverizarea
tuturor valorilor, iar modalităţile de interpretare a universalismului pot
fi extrem de diverse.
Eticile aplicate fac parte din domeniul filosofiei aplicate, sau al
filosofiei practice. O caracterizare generală ar trebui să menţioneze
faptul că aceste etici se situează la graniţa dintre discursul filosofic şi
alte discursuri (medical, juridic, politic, jurnalistic). Aceasta îi obligă pe
reprezentanţii lor să ia în calcul unele particularităţi ale domeniilor
respective şi, în cazurile extreme, chiar să considere că domeniile
respective legitimează modul de a formula problemele în cadrul eticilor
aplicate (există şi adepţi ai ideii opuse: că eticienii trebuie să pornească
de la un cadru filosofic predeterminat, pe care să îl aplice diverselor
situaţii din domeniile respective, însă această orientare pierde din ce în
ce mai mult din teren, cu excepţia poate a eticilor religioase). Similar, şi
eticile feministe pleacă de pe poziţia considerării unor probleme şi
situaţii care privesc preponderent femeile, iar opiniile sînt la fel,
împărţite. Unele autoare şi autori feminişti consideră că aceste situaţii
trebuie să reprezinte jaloanele după care se orientează teoriile, în timp
ce alţii pretind că situaţiile cu pricina trebuie confruntate cu o orientare
teoretică deja determinată.
Un alt punct comun îl reprezintă suprapunerea parţială a unor
domenii. Clasificările eticilor aplicate enumeră în cadrul lor: eticile
mediului, eticile medicale (unde un loc aparte îl ocupă problemele
legate de momentele critice ale vieţii: boala şi îngrijirea medicală,
avortul, eutanasia, sinuciderea, noile tehnologii genetice, clonarea),
eticile juridice, eticile afacerilor, eticile mass-media. Aceste domenii se
intersectează sau se suprapun parţial cu eticile feministe. De exemplu,
etica avortului este un astfel de domeniu comun – nimeni din cei care
8
teoretizează problema avortului nu poate face abstracţie de contribuţiile
teoriilor feministe. Un caz de suprapunere parţială îl reprezintă
ecofeminismul – aici, perspectivele feministe constituie un curent
distinctiv faţă de restul orientărilor ecologiste. În fine, etica grijii
reprezintă un curent al eticilor aplicate puternic marcat de temele şi
ideile feministe, sau de o parte originală a eticilor feministe care şi-a
pus amprenta asupra dezvoltărilor din eticile aplicate. Am optat în
această lucrare la o prezentare a eticii grijii, respectiv a eticii avortului.

***

Volumul de faţă ar fi trebuit să vadă lumina tiparului în anul
2004, într-o configuraţie şi economie internă diferită. El reprezintă, la
origini, partea a doua a tezei mele de doctorat, Etică şi ideologie în
filosofia feministă contemporană, din care prima parte a apărut la
editura Limes, la începutul anului 2004, sub titlul Ideologie şi feminism.
În acel moment, împărţirea textului în două cărţi distincte a fost
recomandată de cei care au citit teza – în principal pentru a mări
impactul ideilor conţinute şi exprimate acolo2.

***

În varii situaţii am avut ocazia de a mulţumi diferitelor instituţii
cărora le datorez parţial formarea mea profesională. Pentru acest
volum, întreaga mea gratitudine se îndreaptă, exclusiv, către „instituţia”
de maximă proximitate – respectiv, familia. Fără sprijinul şi răbdarea
constantă, fără căldura şi iubirea necondiţionată cu care am fost
înconjurată în toţi aceşti ani, o astfel de întreprindere ar fi rămas mereu
în stadiul de proiect.

2 O serie din textele ce alcătuiesc prezentul volum au mai fost publicate, pe parcurs,
în forme diferite. Ele au fost reluate şi îmbunătăţite. Astfel, capitolul despre eticile
feministe a apărut într-o variantă în Studia Universitatis Babes-Bolyai. Seria
Philosophia; de asemenea, o variantă anterioară mai redusă a fost publicată în
Tribuna. Textul despre etica grijii a constituit într-o primă fază o conferinţă SCIRI
apărută în Journal for the Study of Religions and Ideologies; o variantă îmbunătăţită
şi tradusă în engleză a apărut în Philobiblon. Cît despre capitolul referitor la avort, o
versiune condensată a fost tradusă în limba maghiară şi a apărut în numărul special
dedicat eticilor aplicate din revista Korunk.
9
PARTEA I

10