Table Of ContentLaura Lippman a crescut in Baltimore §i a revenit in ora$ul natal
in 1989, angajandu-se ca reporter la ziarul The Sun. A publicat
?apte carp in timp ce lucra ca ziarist cu norma intreaga, dupa care
?i-a parasit slujba pentru a se dedica in intregime literaturii. A scris
unsprezece romane in seria Tess Monaghan, ?ase romane de sine
statatoare §i o eoleepe de povestiri. Carple sale au fost recompen
sate cu numeroase distinepi, precum premiile Edgar, Quill, An
thony, Nero Wolfe, Agatha, Gumshoe, Barry §i Macavity.
Autoare apreciata, cu numeroase bcstselleruri pe lista New York
Times, Laura Lippman revine cu un nou roman, o poveste plina
de forfa $i absolut fascinanta, care penduleaza abil intre trecut ?i
prezent pentm a explora efectele devastatoare ale unei experience
traumatizante asupra intregii vieji a unei victime.
L A U R A
LIPPM AN
TE'AS
RECUNOASTE
-6
d i n t r
MIE
Traducere din limba engleza
Carmen Ion
PARTEA INTAl
Te-as recunoaste dintr-o mie
-Iso, e timpul sa...
Eliza Benedict s-a oprit la baza scarii. Era timpul s3
ce? Toata vara aceea - si acum erau in august - avusese
I troll leave cu gasirea cuvintelor potrivite. Nu cine stie ce
II icruri complicate, doar cuvintele acelea in stare sa exprime
cinopi putemice sau concepte abstracte, sa inlesneasca
mitrturisirile dificile catre cei dragi. Bajbaia in cautarea
color mai simple vorbe, a celor mai banale substantive.
,Si n-avea decat treizeci si opt de ani. Ce avea sa se faca
la cincizeci sau la saptezeci? Desi mama ei, de saptezeci si
:ppte de ani, avea mintea brici.
Nu, nu era decat o chestiune de timp, de adaptare la
icvenirea in State dupa o sedere de sase ani in Anglia.
Ceea ce era o ironie, avand in vedere ca Eliza evitase cu
scrupulozitate anglicizarea in timpul petrecut acolo; li
considera snobi pe americanii care adoptasera jargonul
englezesc. Si totusi, la intoarcerea in tarS nu-^i putea scoate
din cap si din vocabular cuvinte precum lift, lorry, quid]
loo1. Rezultatul fiind ca se simtea adesea amutitS, ca acum
Nu rdmanea fSra cuvinte, cum se spune, ci era coplesitd de
povara lor, se tneca in ele.
A luat-o de la capSt, inSMndu-si vocea spre scari fara sa
pipe, o tehnica de care era foarte mandril
-Iso, e timpul pentru antrenamentul de fotbal.
-De soccer, a repiicat fiica ei cu glas inabusit, dar
evident dispretuitor, glasul capatat in urmS cu sapte luni,
cand implinise treisprezece ani. A urmat un sir de bufnituri
?i de izbituri, de zgomote de sertare trantite si de usi trase,
1 Termeni folositi in engleza britanicS in locul americanismelor
elevator, wagon, penny, toilet (n.tr.)
clupit care vocea lui Iso a rSsunat mai limpede. (De unde
Dumnezeu n vorbise inainte? Statuse cu capul bagat in cosul
de rufe murdare, in pulover sau in vasul de toaletd? Eliza isi
fticea o multime de griji, absolut nejustificate, in legatura cu
deranjamentele stomacale.) Cum se face ca acolo ii ziceai
soccer, cand toatS lumea ii spunea fotbal, si aici spui fotbal,
cand toat3 lumea ii zice soccer? a intrebat Isobel.
Mctcar mi'dm amintit ctL mai nou te cheama ho.
-Trebuie sa ajungi la antrenamenr si stiu ca nu-ti place
s3 intarzii.
-Fotbalul e mai bun, a spus Albie, ivindu-se langa cotul
Elizei. Abia implinise opt ani si inca ii pl&cea sS. stea pe
langa - sau de partea - mamei.
-Mai bun in ce sens? Ca sport sau ca termen?
-Ca termen. E mai potrivit cu realitatea decat soccerul.
lYnt ru Cl'S in fotbal e vorba mai ales depicioare1, p uneori de
cap, $i de mSini, in cazul portarului. In timp ce in fotbalul
american sc folosesc mai mult mainile decat picioarele - nu
pica dim cu pidorul in minge. O aruncS sau alearga cu ea
In bmp'
1 an > III ii 11 r|r i(| place mai mult?
Illil i'l ii t •„( jm n<K i cr, SI ',;i mil nil la fotbal american.
1 "■ * * * I ll- , Alble nu inmilrise nici mScar un
1
I* l"d ‘I mu ii, in Niiuiiil t ii bilialul crcdea in
• • •! «*ii• • * • i tin till i i ilt itiuiill bm gcmil care incercas5
INIIIM -in. a....I, m ini ii n,i (i aveu in larfurie, ca nu
1 11 •• m • -■ 11* "i i n .itl.t t ii prelera puiul.
bn ......bm,ii . ;iilie boefinind cu crampoa-
" 11 •« pt ■ ......... uvea vole sil ii poarte in casS.
■ * i ' ....... * I" ' a 11 blpamentul complet p reupse
.........•'I' ...... tiMi'iiiii, i ii iirrtngrt pflrulintr-oimpletiturS
......... . 1-1 Mi inn .» point nhpne s3 nu-si duca mana la
i""i "'b 1 -I. I. null un nu ale, intrebSndu-se a nu stiu cata
" 1 • "in I' .I nIn,e naslere acclci fiinte cu picioare lungi,
i " bn , nu nibie vi In ,i insi incte sociale infailibile. Isobel
i"",1'' nl'ii * uli a lie intMini - tenul mSsliniu si parul inchis
1 i ih'ilimil louilnill provine Jin foot „picior“ si ball „nungc“ (n.tr.)
la culoare —, altfel ar fi putut crede ca ii schimbase cineva
copilul la matemitate.
-Astazi e ziua de gustari? a intrebat Iso, maiestuoasa ca
o ducesS.
-Nu.
-Esti sigura?
-Da.
-Pentru c-ar fi odios daca ai face vreo confiizie.
—Odios? a repetat Eliza, incercand sa-$i stapaneasca
zfunbetul.
—Aproape la fel de rau ca atunci cand am avut prima
noastrS zi de gustSri si ne-ai servit cu pastrama aia
dezgustatoare.
-Biltong adus de tata din Africa de Sud, a murmurat
Albie visitor. Mie mi-a placut.
—Nu ma mir.
-Nu va mai ciorov&iti, a spus Eliza.
-Eu nu ma ciorovaiesc.
Albie nu era doar corect, ci si precis in tot ce spunea si
fScea. Intr-adevSr, sora lui provoca de obicei discutiile m
contradictoriu. Iso si-a dat ochii peste cap.
Cei doi nu se certaser5 niciodata, nici macar in acest
mod unilateral. Erau apropiati, ?i asta pentru ca Albie i§i
venera sora, iar ei ii plScea s3 fie venerata. Insa dupa ce
pSrSsiserS Londra, Iso ajunsese la concluzia ca n-avea ce
face cu idolatria lui Albie. Spre disperarea Elizei, Iso parea
cS isi inventariase fara menajamente viata de pana atunci
si se decisese s5 arunce peste bord tot ceea ce ii ameninta
noul eu, proaspat inventat, incepand cu fratele mai mic
§i terminand cu ultima silaba a numelui ei, inofensiva §i
dr3galasa „bel“. („Iso?, intrebase Peter. Lumea o s3 creadS
c3 e prescurtarea de la «isoscel». N-ar fi mai bine Izzo?“
Iso isi d&duse ochii peste cap.) Un frStior roscovan si pis-
truiat, predispus la cosmaruri si la luari de pozitie bizare —
nu neaparat englezesti, dar nici americane, cel putin pentru
moment — nu se potrivea deloc cu noua ei imagine. Cum
nu se potrivea nici mama, insS Eliza se asteptase la asta.
Gcsturile de desconsiderare ale lui Albie i se pareau TnsS
insuportabile.
-Ne-ai luat scaunele? si-a intrebat Albie mama.
- Sunt in portbagaj.
Eliza si-a grabit copiii spre masina, un Subaru Forrester in
care isi petrecea deja o buna parte a zilei si avea sS petreac5
probabil si mai mult timp dupa inceperea scolii.
Era 8.30, si afarS era deja cald; Eliza se intreba dacS
antrenamentul nu avea sa fie contramandat. Exista un soi
de formula, implicand temperatura, gradul de umiditate si
presiunea atmosferica, ce permitea suspendarea activitatilor
in aer liber. Alte mame verificau probabil aceste informatii
pe internet sau le primeau pe mobil - celular -, insa Eliza se
obisnuise de mult cu ideea cS nu avea sa fie niciodatS genul
aceja de mama.
In plus, era o tabara de sport privata, si incS una foarte
macho, cu aspiratii serioase si o anglofilie pronuntata. Cei
sase ani petrecuti la Londra ii conferiserS lui Iso o anumita
distinctie, permitandu-i sS pretinda ca poseda cunostinte
mult mai aprofundate decat avea in realitate, cu privire la
soccerul din Marea Britanie. Eliza era uimita de modul in
care procedase fiica ei: dupa cateva ore in fata computerului,
pe parcursul carora citise ziare britanice si se documentase pe
Wikipedia, Iso putea sa treaca usor drept experta in materie,
capabila sa trancSneasca la infinit despre Manchester
United si Arsenal si sa se prezinte ca fana Tottenham
Hotspurs, echipa pe care o alinta, cu familiaritate, Spurs. In
inima Elizei se dadea o lupta intre admiratia si dezaprobarea
fata de ambitiile sociale ale fiicei sale, nemaivorbind de
capacitatea acesteia de a le pune in practica. Incerca sa se
convinga singura cS adaptabilitatea de care dSdea dovada
Iso avea sa-i fie de mare ajutor mai tarziu in viatS, insa isi
facea mult mai multe griji cu privire la calculata Iso decat
cu privire la increzatorul Albie. Cinicii se amagesc crezand
ca, datoritS firii lor, sunt capabili sa isi alunge din minte
cele mai rele scenarii, pentru a se lasa pe urmS luati prin
surprindere de renghiurile pe care le joaca viata. VisStorii
Mint adesea dezamagiti — insft rareori de ei insisi. Eliza
montase programe de control parental pe computerul lui
Iso si Ti monitoriza sesiunile de IM, care pftreau deocamdatft
inofensive. Acum Iso insista sft primeasca un telefon mobil,
insft Eliza nu era sigura ca va reusi sft ii verifi.ce mesajele. Va
l rebui sft cearft sfatul altor mame - asta presupunand ca va
reusi sft-si faca macar o prietenft printre ele.
A instalat scaunele pliante pe campul deschis, aflat in
bfttaia soarelui, aruncand o privire plina de invidie spre
mamele informate, echipate cu umbrele atasate la scaune,
sau, in cazul unei supermame, cu un baldachin portabil. Eliza
Tsi dorea sft fi aflat mca din iunie de existenta unor astfel
de obiecte, desi cel mai probabil nu s-ar fi folosit oricum
de asemenea informatii. Se simtise suficient de decadenta
atunci cand cumparase scaunele pliante prev&zute cu mici
suporturi pentru can5. S-a asezat alaturi de Albie in soarele
nemilos, iar Albie a tnceput sa citeascS, complet absorbit,
jumalul unui pusti de Jeff Kinney, in timp ce ea se prefacea
eft unnareste exercitiile de incftlzire executate de Iso. Dar
i rftgea de fapt cu urechea. Desi celelalte mame - si nu erau
decat mame, cu exceptia unui tata somer care, dupft pftrerea
Elizei, intrase prea entuziast in rolul Domnului Mftmica - se
purtau amabil, isi dadusera imediat seama toate ca odraslele
Elizei nu mergeau la aceeasi scoalft cu ale lor si, prin urmare,
n-aveau nici un motiv sft socializeze cu nou-venita.
—... Pe lista agresorilor sexuali.
Ce? Eliza a devenit imediat atenta, blocand zgomotele
din jur si concentrandu-se asupra acelei conversatii.
-Zftu?
-M-am inscris in programul de notificare telefonica al
comitatului. Individul locuieste la cinci case de noi.
—Agresiune sexuala asupra unor persoane adulte sau
pedofilie?
-Pedofilie de gradul trei. L-am cautat pe site-ul statal.
-Ce inseamnft de gradul trei?
-Nu §tiu. Dar presupun ca fiecare grad in plus inseamna
ceva rau.
-Si zici c3 sta in Chevy Chase?
Pauz3 lungS.
-Pai... noi avem o adresS de corespondent# in Chevy
Chase.
Eliza a zambit in sinea ei. Stia din propriile cSutart
pentru o locuinta c3 multi oameni isi nascoceau adrese si
ca pana si in comitatul lor, atat de ravnit, unul dintre cele
mai bogate din Statele Unite, existau ierarhii. Ce e mai
rau? S3 locuiesti in acelasi cvartal cu un agresor sexual sau
s3 recunosti c3 nu stai de fapt in cartierul Chevy Chase?
Familia Benedict locuia in Bethesda si, inainte de mutate,
Peter se asigurase c3 pe o raza de sase cvartale in jurul lor
nu era inregistrat nici un agresor sexual, cu toate cS unul
dintre vecini, un functionar in varst3 de saizeci de ani,
fusese retinut de politie pentru ca acostase o femeie intr-o
toalet3 a muzeului Smithsonian.
Dupa terminarea meciului - castigat de Iso pentru echipa
ei prin transformarea unui penalti, victorie repurtat3 de ea
cu lejeritate si gratie —, familia Benedict s-a intors la masinS,
pomind la drum prin ziua de var3 nesfarsit de lung3. Arsita
se instalase de acum; temperatura avea s3 ajung3 la peste
treizeci si cinci de grade pentru a treia zi consecutiv, iar lipsa
copacilor in acea noua zona de dezvoltare urbana accentua
senzatia de c3ldura. Daca era ceva care ii pl3cea f3ra rezerve
Elizei la noua lor locuintS era verdeata care o inconjura. La
ad3postul umbrei tinute de copacii batrani, temperatura era
cu cinci-zece grade mai scazut3 decat cea de pe Wisconsin
Avenue, bulevardul care str3batea cartierul de afaceri din
apropiere. Ii amintea Elizei de locul unde crescuse, Roaring
Springs, un orSsel industrial revenit la viat3 dup3 o perioada
de letargie si care se invecina cu un pare natural. Familia
ei nici nu avusese nevoie de aer conditional cele cateva
ventilatoare montate in ferestre f3ceau suficienta r3coare
pentru a dormi bine noaptea. Desi poate c3 memoria ii juca
feste si in aceasta privint3. Roaring Springs c3p3tase un aer
aproape mitic in folclorul familiei Lerner. Ceva aseman3tor
Moscovei pentru cele trei surori din piesa lui Cehov. Ba nu,
