Table Of ContentIoan Chiper
Florin Constantiniu
Adrian Pop
SOVIETIZAREA
ANIEI
erceptii
anglo-americane
•
IOAN CHIPER, FLORIN OONSTANTI.:-.JrU, ADRIAN POP
SOVIETIZAREA ROMÂNIEI
- per·cepţii anglo-americane --
"
]1
.1
rl
r
=4!
SOVIETIZAT ION
OF
ROMANIA
Anglo-American Pel'C'cpUons (1914 -1917)
J.S.B.N.: 973-96431-0-8
IOAN CHIPER, FLORIN CONSTANTINIU,
ADRIAN POP
SOVIETIZAREi\
"
ROMANIEI
Percepţii anglo-americane (1944-1947)
B.C.U. Bucuresti
C20033154
ICONICA
Bucureşti 1993
...
JI.JW.) - ~.' ~ 'JNiVERSITARÂ
I
~ Jr'Sş'ti ,
, ("' lio2J>* R!o :,.
I- -.-.. O-TA ........? ...... .. ..............
,----
Volumul face parte dintr-un ciclu de lucrări pnvl
toare la prooesul comunizării României 'in perioada
1944-1947".
* :;:
*
Marea majoritate a documentelor cuprinse I)~ ace" stă
lucrare văd pentru prima dată lumina tiparului _. în
străinătate sau în. România - aflându-se, până de curând,
sub interdicţia cercetării sau tipăririi.
Autorii 2dll::: caldele lor mulţumiri pentru sprijinul
acordat la ro~alizarea acestui volum următoarelor insti
tuţii şi pr:rsOCi:le : National Archives, Washhgton, D,e. ;
Hoover Institllt1cn on War, Revolution and Peace (Ar
chives). Paio Alto, California; Washington University
Press; PrÎ:1cetcn University Press; Public H,cconl Of
fioe, Londo.n; Cambridge Uruver ity PreS!> şi - last but
not least - profesorul Harry Hanak.
DOiaumenbele de la Public Record Oftice sunt sub
regimul de oopyright 'al Coroanei Britanice şi au fost
tipărite în vOlumul de faţă cu permisiunea responsRvilu
lui pentru .r:uh!:carea documentelor de l~ Stationery
Office al Maies1tăţii Sale Brittmice.
Ioan Chiper. Florin Constantiniu. Adrian Pop
ARGUMENT
Când şi cum a ajuns România în sfera de influenţă a
Uniunii Sovietice?
Care a fost "ltârgul" prin care Stalin a primit mână li
beră În România ?
Cum s-au derulat evenimentele, care, in succesiunea
lor dramatică, au condus la instaurarea guvernului Groza,
controlat de comunişti?
Procesul comunizării României, declanşat după 6 mar
tie 1945, s-a desfăşurat în mod aleatoriu, sau după un
plan gândit şi pregătit din timp, până în cele mai mici
amănunte, la Moscova?
In ce a constat dilema opţiunii politice cu care s-a
confruntat regele Mihai 1 În aceste împrejurări?
A fost România "abandonată" de către guvernele
Marii Briiul".!.ii ~i Statelor Unite ale Americii? /l existat
o discrep<.lnţă intre atitudinea acestor guverne şi cea a
diplomaţi1or anglo-ame~icani acr€dit.aţi la Bucure7ti ?
Acestor întrebări şi multor aLtora, olumul de faţă
le oferă o seamă de răspunsuri, a căror percutanţă re
zidă În însăşi forţa documentelor istorice pe care le în
fă\.i ,ează : rapoarte diplomatice oficiale - ce văd pentru
întiia dat:, lumin.l tiparului - precum şi aite mărturii,
5
,.
de sorginte englezR şi americană, din anii 1J4-l:- 1tH7,
puţin cunoscute chiar şi specialiştilor.
O carte ce combină autenrticitatea izvorului istoric de
primă mână cu savoarea memorialisticii unor marLori
oculari, totul concurând la o mai nuanţată înţelegere a
unuia dintre proce5ele fundamentale ce au marcat isto
na contemporană CI României.
Acest volum - cu caracter selectiv .- inaugurează
o colecţie de surse documentare, române şi străine, :;uită
ce îşi propune să ofere specialiştilor şi marelui publi.c
izvoare mcli5pensabile cunoaşterii istoriei României in
perioada instaurării regimului comunist şi a războiului
rece.
Editura
CUVÂNT ÎNAINTE
Jnt,ar<,a României în sfera de influenţă il Uniunii So
vietice (1944) şi instaurarea regimului comunist (1945-
1947) se numără printre problemele fundamentale ale is
toriei naţionale, care urmează să facă de ac'um înainte
obiectul investigaţiiLor cercetătorilor r07nâni. Ediţii de do
cumente publicate în Occident, accesul la w'hivele stră
ine (cele sovietice, deschise de cunînd, oferă adevărate re
velaţii) şi literatura apuseană consacrată sovietizării/ co
munizării Europei de est oferă de pe acum o bază amplă
de informaţie asupra unei teme capitale a istoriei ome
nirii în perioada postbelică.
Volumul de faţă îşi propune să introdncă în circuitul
ştiinţific şi public, aUfel spus să pună la indemâna isto
ricilor şi marelui public cititor, surse engleze şi ameri
cane, de caracter diplomatic şi memori.alistic, provenind,
în cea mai mare parte, de la diplomaţi aflaţi la Bucureşti,
deci h 7.('~n~j'ocit contact cu realităţile rom.1.neşti, pre
OCt:pt1ţi sa idol'7HE'ze corect Foreign Oftice ·nl .ii. Dqpartrt
mentul de Stat asupra desfăşUTărilor di.n România. -
In alcătuirea acestui volum am fost căLăuziţi de două
principii : mai întâi, cel enunţat de Nicolae Iorga, atât de
plastic, potrivit căruia ist07'ia nu se poate scrie pe "albi
păreţi goi de seminar", adică fără Un temei documentar ;
7
la informqţia acumulată până acum, am dOTlt să (tc/ău
găm izvoare inedite, adică, deci, care văd acum pentru
prima dată lumina tiparului sau texte publicate, dar pu
ţin cunoscute, chiar şi speciaLiştilor; în al doiLea rând,
avem convingerea că între un studiu de interpTetare, ori
cât de valoros, şi un izvor (document, memorii etc.), ul
timul, tocmai pentru că reprezintă un crâmpei elin mareq
dramă, care este istoria, 1'eflectă mult mai profund şi '/'rtCti
sugestiv trecutul mort, că1'uia istoricul trebuie să-i :-edea
viaţa.
Pentru o mai bună înţelegere a datelor şi faptelor re
latate în documentele tipărite în volumul, de faţă, am con
siderat necesar să schiţăm contextul istoric, căruia îi
aparţin SU1'sele editate. In cadrul restrân~ al acestei i,ntro
duceri, nu se poate încerca o prezentare exhaustivă a
cve71 Z7ncnc<?10 1' b te'rne si internationale din. C'itii ; .944-
1947, COTe GU facut în' cele din 'urmă din U01nr'!nia un
stat c·m:lI7list, 9/'uvitând în orbita K1'emli.n"t~1Li: t:/.te'Y!.ţia
110astrc ('sIc> mu/,t mai modestă : definirefL lblilo:' de
fo:ţă 9('neratoG.7'p. ale angrenajului, în care, l' dat'L il1tm
tii, Homâ711Q 1l7! E-a mai putut smulge pemr~~ a-şi eOl1-
S~7"l.·a 51we"·anita;;w. şi libertăţile democratice.
*
* *
Sovietizarea/comunizarea României a fost c(,l1secinţa
a două procese politice, în CU7'S de desfăşurare în timpul
celui de al doilea război mondial, proce5e ilustrate prin
spl/.SC~C lui Stalin şi Churchill, citate mai jos.
In aprilie 1945, Stalin, 'intr-o discuţie cu delegaţia iu
goslavă, condusă. de Tito, le-a spus o:13peţilo1' săi: "Acest
război nu este ca acelea din trecut. Oricine ocupă un teri
toriu impune şi propriul său sistem sociaL. Fiecare im
pune propriul său sistem social, până unde înaintează
armata lui" 1.
In octombrie 1944, aflat în vizită la Moscova, Chur
,,«
chiLL i-a spus lui Stalin: Haideţi să reglcmentăm afa
cerile noastre în Balcani. Armatele dvs. sunt în România
şi Ungaria. Noi avem acolo in~erese, misiuni şi agenţi.
Să nu ne ciocnim pentru lucruri mărunte. In ceea ce
8
priveşte Anglia şi Rusia, ce-aţi spune de o predominare
pentru dvs. de nouăzeci la sută în Rom/inia, ia7' noi să
avem nouăzeci la sută în privinţa Greciei şi fiecare câte
cincizeci - cincizeci în Iugoslavia?». In timp ce se tra
ducea. am scris Ţie o jumătate de coală de hârU.e:
România
Rusia 90010
Alţii 10010
Grecia
Marea Britanie (de acord cu SUA) 90010
Rusia 10010
Iugoslavia 50-')0010
Ungaria 50--50 /0
"
Bulgaria
Rusia 75010
Alţii 2.5010
1- am întins apoi hârtia lui Stalin, care ascultase tra
ducerea. A fost o mică p2uză. Apoi eL şi-a luat creio
nul albastru şi a făcut un semn mare <.le bifare şi mi-a
dat înapoi. Totul a fost rezolvat în nu 'mai mult timp
decât trebuia pentru a consemna asta în scris" 2.
Cele două citate de mai sus 7'elevă factorii decisivi
ai procesului de intrare a României în zona de hegemo
nie a Kremlinului şi ai instaurării - prin voinţa Mos
covei - a regimului comunist în România: ocupaţia
ţării de către Armata Roşie în 1944 şi înţelegerea dintre
anglo-americani şi sovietici asupra sferelor de influenţă
în Europa de sud-est.
Caracterizarea dată de Stalin, în discuţia cu delega
ţia iugoslavă, a celui de al doilea război mondial, mai
exact, raportul dintre prezenţa unei forţe militare de
ocupaţie şi regimul socio-economic şi politic din acea
ţară dezvăluie falsitatea declaraţiei lui V. M. Molotov
din 2 aprilie 1944; acesta, vorbind în numele guvernu
lui sovietic, în legătură cu atingerea Prutului (conside
rat adevărata graniţă sovieto-română) de către Armata
Roşie a declarat că guvernul sovietic "nu urmăreşte sco
puri de dobândire a vreunei părţi a teritoriului româ-
9
