Scrieri social-politice

383 Pages·1974·6.842 MB·Romanian

by  Ionică Tăutul

Q9
QyO
cib
I
AU-ah
1795-i83O
scrieri
social politice
t
P"4
CAO cAo
' '".. 'II
www.dacoromanica.ro
IONICA TAUTUL
1795-1830
Scrieri social-politice
Cuvint inainte, studiu introductiv, note,
EMIL VIRTOSU
00
EDITURA TIINTIFICA.
Bucuresti, 1974
www.dacoromanica.ro
Coperta si supracoperta: Ladislau Braun
www.dacoromanica.ro
Cuvint inainte
Yn Viata Romineasca" din (XXII), nr. 4-5.
1930
pp. 83-100, se publica Un pamflet tnoldovenesc din vremea
Eteriei, scriere a comisului Ionia Tautul, si al carei titlu:
Strigarea norodului Moldavii atra boierii pribegifi $1 Ceitfii
Mitropolitul, arata limpede un continut de critics socials
a momentului istoric 1821-1822.
G. Ibraileanu punea un prel deosebit pe cunoa§terea scrie-
rilor lui Tautul, considerind-o drept cheia intelegerii spiri-
tului de inceput de secol (al XIX-lea) 1.
Yn legatura directs cu publicarea acestui text, tot G.
Ibraileanu, mentorul Vietii Romaneti", care din acel an
(1930) aparea la Bucuresti §i nu la Iasi, ca mai inaintese
exprima astfel catre M. Sevastos, redactorul revistei: Ai
avut norocul de a publica in revista cel mai interesant docu-
ment de istorie literara care a aparut in Viata Romineasca"
de la intemeierea ei pins astazi ...2
I Importanta operelor si activitatii lui T5.utul a fost relevata de
Mihail Kogalniceanu, la 1838; apoi de ALEcu Russo, (Amintiri, VI, VII,
IX, XIII, In Romania Literara", 1855; v. si AL. Russo, Serial, ed.
P. V. Hanes, Bucuresti, 1908, pp. 112-117, 121-124) ; de G. IBRXILRANU,
Inca din cursurile universitare pe care le-a tint Incepind din anii 1909
1910 Pupa comunicarea lui GIL AgavriloaieLlaai,fost asistent al lui Ibrai-
leanu). Esenta acestor cursuri este redo.% In lucrarea: Spiriful critic to
cultura rottalneascd, aparuta la Iasi, In 1922 (pp. 76-78), adica, la o data
cind nu se cunosteau Inca textele ce se public& acum. Menlionam apoi pe
D. V. BARNOSCHI, Originile democraliei roman. Cdrvunarii, Constitulia Mol-
dovei de la 1822, Iasi, 1922; N. IORGA, Un jacobin moldave au XIX-e sack.
Conference donee b. la Societe du centre d'etudes de la Revolution francaise,
Paris, 1936; EMIL VtRTOSU, Un pamflet moldovenesc din vremea Eteriei, to
Viata, Romaneasca" ; XXII (1930), nr. 4-5, pp. 83 -100; ICBM, Din
scrierile inedite ale comisului Ionicd Tdutul, op. cit., XXXI (1939), nr. 8,
pp. 60 -70; D. POPOVICI, La litterature roumaine a l'epoque des lumieres,
Sibiu, 1945, passim; GH. I. GEORGESCU, Un vechiu Propovdduitor at demo-
cratiei, Comisul Ionicd Tdutul, Bucuresti, f.a. (pagini din istoria romanilor
biblioteca de popularizare) ; precum si altii.
2 MIHAIL SEvAsros, Amintiri de to Vials Romdneascd", Bucuresti,
1956, p.p. 305-306; editia a II-a (Bucuresti, 1966) p. 423.
3
www.dacoromanica.ro
Editura $tiintifica vrea acum sa raspunda necesita.tii de
a face cunoscute cele mai importante din scrierile social-
politice postume ale comisului Ionica Tautul, actiune menita
sä integreze istoriei noastre culturale scrierile unui autor
pe care critica literara si socials va avea acum prilejul sa le
cunoasca si sa le pund in adevarata si totala lumina. Cit
despre scrierile literare filozofice, volumul de fata le prezinta
critic in Studiul introductiv, publicarea integrals urmind
sa formeze obiectul unei editii aparte.
In prealabil, trebuie sa mentionam ca textul Cuvint al
unni fdran ccitre boieri, publicat de N. Balcescu in Popo lul
suveran", I, nr. 20 din 1848, Paris, si atribuit lui Ionica
Tautul de 0. Densusianu, N. Iorga, si de cele mai not istorii
literare (Al. Piru, Literatura romdnd premodernd Bucuresti,
,
G. Ivascu, istoria literaturii romdne, I, Bucu-
1964, p. 229;
resti, 1969, pp. 347-348), nu-i apartine nici prin idei, nici
prin stil. Nici traducerea Ruinelor lui Volney nu-i poate fi
atribuita cu certitudine.
Yn schimb, corespondenta, mai bine spus o mare parte
din corespondenta primita de Ionica Tautul, exists
asteapta editorul.
Textele de fata se publics dupa conceptele autografe ale
comisului, ajunse, printr-o fericita intimplare 3, de la Stambul
uride comisul se stingea, dupa o lungs suferinta, in aprilie
1830 la Arhivele Statului din Iasi, in cea mai mare parte.
Pentru putine din ele, pentru care nu ni s-au pastrat concep-
tele autografe, se face mentiune express despre aceasta,
indicindu-se insa, la toate, depozitul sicota. Notele ce apartin
textului lui Tautul poarta mentiunea, intre paranteze, a
acestei apartenente (I.T.), iar cele f ara nici o mentiune,
editorului (E.V.).
Am optat pentru onomasticul Ionica Mufti, si nu Ioan
Mufti, deoarece este incetatenit astfel in istoria literaturii,
3 Desigur, au fost aduse in Cara °data cu hIrtiile rAposatului beizadea
Neculachi Sturza, in iunie 1838, ceea ce ar explica8ipublicatia lui M. Kogal-
niceanu din acelasi an (v. la Arh. St. Bucuresti, Curtea Apelativas dos. 627/
1862, f. 647).
4
www.dacoromanica.ro
pe de o parte spre a-1 deosebi de omonimul sau contemporan
Ioan Tautul, ajuns la rangul de ban, iar pe de alts parte, spre
a folosi denumirea data de contemporani si, probabil, si
de cei apropiati lui.
In ceea ce priveste metoda de publicare, ea tine seama,
in primul rind, de formele de limba moldovenesti, pe care
le pastreaza intru totul. De asemenea, si de celelalte aspecte,
in special de corectarile laborioase introduse de autor, si
inregistreaza in note tot ce a suferit o schimbare de stil in
text. Prezenta multipla a acestor corectari, chiar la texte
mai simple, arata adinca si sustinuta preocupare a lui Tautul
de a exprima in forme cit mai limpezi, dar in acelasi timp
cit mai complexe si mai literare, ideile si desfasurarea lor.
De aici, adaugiri, reveniri, stersaturi etc. Uneori, pentru
precizarea nuantei, linga termenul romanesc, dadea, in paran-
teze si termenul propriu din limba franceza, alteori, pe cel
din limba greaca. In sfirsit, trebuie sa mentionam ca punc-
tuatia $i ortografia, in masura necesitatii lor, apartin edi-
torului ( E.V.)
Am renuntat la unele discutii si note, din lipsa de spatiu.
De asemenea, din aceleasi motive, nu au fost incluse: vari-
anta Chez4iei ceruta de Marele Vizir pentru siguranta
ostasilor si a negutatorilor turci din Moldova ; variantele II
si III ale Socotingi asupra mestesugului ocirmuirii; alte
fragmente si variante partiale la Socotinti ; varianta Cer-
aril impotriva deistilor si materialistilor. Au mai fost omise
citeva texte si scrisori personale si anume: doua rugaciuni
ale lui Ionics Tautul pentru vindecarea de boala care it
chinuie, trei scrisori si o varianta ale lui I. Tautul pentru
obtinerea unor ajutoare materiale.
In Studiul introductiv, s-a renuntat la referintele de depozit
si cots, acestea fiind prezente la sfirsitul fiecarui text reprodus
in Scrieri, acolo unde textele citate sint incluse in Scrieri.
Mentionam ca textele prezentate pastreaza vechile cote
de la Arhivele Statului Iasi.
In ceea ce priveste continutul acestor Scrieri ..., preci-
zam ca titlurile si selectarea materialului prezentat apartin
editorului ( E.V.). Datarea textelor fara data este intemeiata
5
www.dacoromanica.ro
pe considerarea ca plecarea lui Ionics Tautul din Moldova
la Stambul, in toamna anului 1824, da scrierilor sale o colo-
ratura noua. Textele apartinind acestei din urma perioade
au un rastimp de §ase ani pentru o datare mai sigura, dar,
totui, cu o aproximare care nu distoneaza in raport cu
textele care poarta data. Speram ca ulterior vor aparea §i
textele datate §i finite, pierdute in cine tie ce unghere de
poduri sau arhive, astfel ca punerea for in valoare sa ridice
i mai mult prestigiul acestui scriitor si ginditor.
www.dacoromanica.ro
Cuprins
CUVINT INAINTE 3
STUDIU INTRODUCTIV 9
CAPITOLUL I SCRIERI SOCIALE, POLITICE, SCRISORI
Texte inedite 79
CAPITOLUL II TEXTE FRAGMENTARE, INEDITE, VARI-
ANTE ETC. 287
CAPITOLUL III ACTE BIOGRAFICE 299
CAPITOLUL IV ECOURI ALE VREMII 347
www.dacoromanica.ro
Studiu introductiv
Spre deosebire de Tara Romaneasca, unde la 1821, mis-
carea revolutionary a poporului i§i desfasura actiunea armata
sub conducerea lui Tudor Vladimirescu, in Moldova de atunci,
nu apare si acolo un om de arme, sub al carui stindard si
conducere sä se inmanuncheze lupta poporului pentru elibe-
rarea de sub stapinirea turceasca si de sub anarhia si ohlo-
cratia cetelor pradalnice ale Eteriei.
in schimb, in Moldova apare un ginditor parenetico-
politic, care cauta prin scrierile sale sä larnureasca pe contem-
poranii sai asupra tuturor problemelor acute care framintau
societatea moldoveneasca. Acesta arata nu numai aspectul
politic al celor ce se petreceau atunci, ci si, sau mai ales,
aspectul for social, scotind card crutare pe vinovati in fata
opiniei poporului intreg, punindu-i la stilpul infamiei. Vino-
vatii erau in primul rind marii boieri si conducatorul for
spiritual: mitropolitul Veniamin Costache. Iar ginditorul de
care vorbim, inzestrat si cu darul scrisului, era un mic boier-
nas: Ionica Tautul.
Despre acest patetic luptator din Moldova, minte poli-
tica indrazneata si dibaci minuitor al condeiului, Aminti-
rile lui Alecu Russo ne-au pastrat o luminoasa induiosare:
Ionica Tautul e Romania reinviata, mi§cata de toate pati-
mile patriotice si giucind tot acelas rol prin condei si sta-
ruinti in politica, care it giuca Vladimirescu cu pusca pill-
seasca. Pamfletist calduros si convins, in corespondente cu
toate partizile si cautat de toate capeteniile partizilor, giude-
cindu-le toate, si iar singur de o partida... partida tarei...
Fara Tautu, istoria nu se poate intelege" 1.
Numele lui Ionica Tautul se intilneste destul de des in
cercetarile privind Moldova primei jumatati a secolului al
XIX-lea, intovarasit aproape totdeauna de o aureola de
ALECU Russo, Scrieri, publicate de P. V. Hanes, Bucuresti, 1908,
pp. 112, 114.
9
www.dacoromanica.ro
legenda. Astfel, se afirma despre el ca era oracolul junimei
Moldovene" 2, ca de catre contemporani i se daduse porecla
de Ionica filozoful" 3. Se mai spune de asemenea ca moare
la Stambul, la o data neprecizata, in mrejile unei dragoste
veninoase" 4, si ca, intre altele, moartea i s-ar fi datorat si
faptului ca numele lui fusese inscris, de catre Mare le Vizir,
pe lista candidatilor la domnia Moldovei. Se mai aminteste
ca era de meserie inginer hotarnic.
Yn realitate, nu se stia aproape nimic sigur despre viata,
cultura si faptele lui, ce era legenda si ce era adevar din tot
ce se spusese. Desi la 1838, publicindu-i poezia Efiitafit,
M. Kogalniceanu fagaduise, in Alauta Romaneasca", ca va
publica si biografia acestui poet suav", totusi aceasta bio-
grafie nu avea sa apard niciodata si nici nu s-a gasit ceva
in acest sens intre nenumaratele hirtii ramase de la Kogalni-
ceanu. in schimb, hirtiile ramase de la Tautul insusi, astazi
la Arhivele Statului din Iasi (in cea mai mare parte), ne vor
aduce, cel putin in parte, raspuns la unele din intrebarile
noastre si-1 vor cobori din legenda pe pamint.
Ionica Tautul vine pe lume in noiembrie 1795 5, poate
la Botosani sau poate la Brindesti (Botosani), uncle iaste
si asezarea parinteasca", ca fiu al lui Gheorghe Mufti vor-
nic de poarta, si al Ileanei n. Ilschi 6. Gheorghe Tautul
era fiul lui Simion Tautul vornic al Sucevei si descen-
dent din cunoscutul Ioan Tautul gramatic si apoi mare
logofat al lui Stefan cel Mare si al unora din urmasii acestuia
(Bogdan Voda si Stefanita Voda). Pentru situarea lui Ionica
Tautul in raport cu puzderia de Tautulesti pe care-i intilnim
in actele moldovenesti din cea dintii jumatate a secolului
2 AL. Russo, op. cit., p. 113.
3 Ibidem.
4 C. SION, Arhondologia Moldovei..., Iasi, 1892, p. 369: fara urmasi,
fiind holtei".
6 AL. Russo sustine ca data a nasterii anul 1798 (Scrieri, p, 112). Dar
dintr-o mkrturisire autobiografica, facuta. in 1829, unchiului sau Lie Ilschi,
rezulta data de noiembrie 1795.
6 Nu este fiu al lui Vasile Tautul, cum afirma CONSTANTIN SION
(Arhondologia, p. 369); Alecu Russo este mai bine informat in aceasta,
dar insuficient. N. IORGA it considerd pe Vasile Tautul drept frate, asa
cum si era in realitate (Studii ,si Documente, V, pp. 263-264). Era si un
alt Vasile, unchi acesta, care moare la 14 aprilie 1809.
10
www.dacoromanica.ro