Psihosociologie. Zece teme introductive

110 Pages·2015·62.857 MB·Romanian

by  Octavian Rujoiu

Octavian Rujoiu
PSIHOSOCIOLOGIE
Zece teme introductive
PSUEOLG
Colegiul t(cid:25)ini(cid:27)fic: Colectia
Psihosociologie
Prof. univ. dr. Liviu Chelcea
Prof. univ. dr. Gabriel Jderu
Editura ASSE
Prof. univ. dr. Cl(cid:3)in Cotoi
Bucure_ti
Conf. univ. dr. Darie Cristea
2015
Conf. univ. dr. Valentina Rujoiu
Conf. univ. dr. Octavian Rujoiu - coordonator
Lect. univ. dr. Lucia Ovidia Vreja
CUPRINS
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURET(cid:24) I
Introducere/7
Copyright © 2015, Editura ASE 1. Comportamentul colectiv. Aspecte psihosociologice /13
Toate drepturile asupra acestei edii(cid:27)i sunt rezervate editurii. Comportamentul colectiv. Delimit(cid:3)ri conceptuale /15
Conportamentul colectiv. Scurt istoric /16
Dimensiunile comportamentului colectiv _i tipuri de muli(cid:27)mi /20
Editura ASSE Deindividualizarea _i anonimatul /22
Piata Roman (cid:3) nr. 6, sector 1, Bucure_ti, România Teorii ale comportamentului colectiv /24
cod 010374 Bibliografie /27
www.ase.ro
www.editura.ase.ro 2. Comportamentul agresiv _i violena(cid:27) /29
[email protected] Agresivitatea _i violena(cid:27) . Preciz(cid:3)ri terminologice /30
Forme decomportament agresiv /33
Referenti _tiini(cid:27)fici: Comportamentul agresiv. Modele _i teorii explicative /36
Bibliografie /44
Prof. univ. dr. Gabriel Jderu
Conf. univ. dr. Darie Cristea
3. Comportamentul prosocial _i altruismul /49
Comportamentul prosocial _i altruismul. Delimit(cid:3)ri conceptuale /50
Descrierea CIP a Bibliotecii Nai(cid:27)onale a României Teorii ale comportamentuluiprosocíal /54
Bibliografie /60
RUJOIU, OCTAVIAN
Psihosociologie: Zece teme introductive /Octavian Rujoiu. - 4. Comunicarea, conflictul _i emo(cid:27)iile sociale în rela(cid:27)iile
Bucure_ti: Editura ASE, 2015
interpersonale /64
Bibliogr.
Comunicarea interpersonal (cid:3) /65
ISBN 978-606-505-893-4
Conflictul interpersonal /76
Conflictul interpersonal _i emotiile sociale /78
316.6
Bibliografie /81
5. Infuema(cid:27) social(cid:3). Despre persuasiune, manipulare,
Editura ASE
conformare _i obedien (cid:3)(cid:27) /85
Redactor: Simona Bu_oi
Dou (cid:3) pove_ti ,memorabile" /85
Tehnoredactare computerizat:(cid:3) Silvía Despa
Persuasiunea /87
Coperta: Simona Bu_oi
Manipularea /91
Conformism _i nonconformism /94
Autorul í_i asum (cid:3) întreaga responsabilitate pentru ideile exprimate, pentru originalitatea Obedienta/97
materialului _i pentru sursele bibliografice meni(cid:27)onate. Bibliografie /104
PSIHOSOcroLOGIE.
ZECE TEME INTRODUCTIVE 6
.Grupul, decizia de grup _i brainstormingul în organizai(cid:27)i /107
DTeucpizuial. dTei puri de grupuri _i funci(cid:27)le acestora /107
grup /119
Tehnica brainstormingului /125
Bibliografie /131
INTRODUCERE
7.Gândirea
de grup în organizai(cid:27)i /135
SGiamnpdtioremae dlee grup _i deciziile politice eronate /136
gândirii de grup /146
BCirbitliicoig aradfuies e/ 1te6o2r iei gândirii de grup /152 Psihosociologia este ,considerat(cid:3) ast(cid:3)zi o arie academic(cid:3) matur(cid:3)"
(Duduciuc _i Ivan, 2013, 10), complex(cid:3). O serie de lucr(cid:3)ri, unele de dat(cid:3)
8. Moda _i consumul /167 recent(cid:3) din literatura de specialitate, au abordat în profunzime subiecte
Moda. Intre stil, vestimentai(cid:27)e _i form (cid:3) sau rezultat al consumului /167 precum ocomunicarea nonverbal(cid:3) (Chelcea et al, 2004; Chelcea et al.,
Costumu. Funcl(cid:27)e costumului _i expresia vizual (cid:3) /175 2005/20o8; Ivan, 2009; Ivan _i Duduciuc coord., 2011), emo(cid:27)iile sociale
Bibliografie /182 (Boncu _i Nastas, coord. 2015; Chelcea coord., 2008; Rujoiu, 2012; Jderu,
2012), moda (Duduciuc, 2012; Vintil(cid:3)-Ghi(cid:27)ulescu, 2013; Nanu _i Buta,
9. Celebritate, publicitate _i consumator /184 2009), relai(cid:27)ile interpersonale (Milcu, 2005; Gavreliuc, 2007), influena(cid:27)
ARseppeecrtee ipstoozriitcivee p _rii vniengda tuitvieli zparriveain cde lgebirruitli(cid:27)(cid:3) locre lebritîi(cid:27)(cid:3)nlo rp ubli_cii tiamtep a/1c8tu7l social(cid:3) (Guéguen, 2004/2007 Boncu, 2002; Zimbardo, 2007/2008),
infhuen(cid:27)a social(cid:3) _i schimbarea social(cid:3) (Moscovici, 2011), grupul _i echipa,
asupra consumatoruli/194
Bibliografie /197 comunicarea în grupuri (Neculau, 2007; Amado _i Guittet, 2003/2007;
Pâni_oar,(cid:3) 2003/2008), comportamentul organizai(cid:27)onal (Preda, 2006),
10. Comnunicarea nonverbal(cid:3): expresiile faciale _i emoi(cid:27)ile, violenta (Rujoiu _i Rujoiu, 2010/2015; Rujoiu _i Rujoiu coord., 2012;
râsul, zâmbetul _i privirea /202 Munteanu _i Muntean, 2011), atitudinile sociale _i schimbarea lor (Boza,
Expresiile faciale _i emoi(cid:27)ile /203
2010), conflictul interpersonal Stoica-Constantin, 2004), procesele
Râsul _i zâmbetul/207
Privirea sau ,ce spun ochii". Tipuri de priviri /210 interpersonale (Boncu, 2005), persuasiunea _i impactul reclamelor
Bibliografie /215 vizuale în publicitate (Chelcea, 2012; Cialdini, 1984/2004; Cr(cid:3)ciun,
2008), opiniapublic (cid:3) (Chelcea, 20oo6, 2015) _.a. De asemenea, mai multe
Contents /219 manuale universitare s-au axat pe teme _i subiecte de larg interes ca cele
amintite _i, de asemenea, au acordat o aten(cid:27)ie deosebit(cid:3) istoriei
psihosociologiei pe plan mondial _i în România (vezi Chelcea coord.,
2006/201o; Chelcea, 2013; Ilut, 2009; Chelcea _i Boncu, 2003; Crc(cid:3) iun,
2005). Toat (cid:3) aceast (cid:3) trecere în revist (cid:3) reflect (cid:3) îndeaproape definii(cid:27)a dat (cid:3)
psihologiei sociale de Tom Gilovich, Dacher Keltner _i Richard E. Nisbett
(2005, 5) prin care ace_tia îne(cid:27) leg ,studiul _tiini(cid:27)fic al sentimentelor,
gândurilor _i comportamentelorindivizilor în situai(cid:27)i sociale".
INTRODUCERE
PsIHOSOCIoLOCIE. ZECE TEME INTRODvcTnE
mpreinac, iop ainlC ii(cid:27)aeel refeo szte icnae c delleeacs i(cid:27)cid iefr apar reooafpe uruisn,e oî nrî anp draiicnnectarisept (cid:3)atla islnutuecdlreea nrpi(cid:27)elso irhr,e opsroeocz iiponelt,r(cid:3)o sgpieeîcint.i vSo,(cid:3) cpoinpuiuna8l saDace epsatap rirmteacSmbiioe,e lzndc ,tu uîmpnlr eomsd r(cid:3)eâ,oi nmdd Fa siglpoitenescoxei ftauifleal c cae_u jiuc mtâot^ar tioui miln mutaeilec t eod Srfedoo atccotiu govrduianemf tieai.c"n o,Pe l eea gma(ucF let aaicnsmutu(cid:3) lett uacct aoeldanee ,t fddilneae
punct de plecare, un suport în ceea ce înseamn (cid:3) studiul interaci(cid:27)unilor Management, ASE), lect. dr. Andrei Josan, un foarte bun specialist în
umane. Privind tematica, pot spune c (cid:3) am fost influena(cid:27) t _i de specificul 1storia economiei, dar _i în arta fotografic (cid:3) în care pune, de asemenea,
domeniului in care se formeaz (cid:3) studeni(cid:27)i Academiei de Studii Economice mult (cid:3) pasiune. Fotografile realizate chiar fac cât ,o mie de cuvinte".
din Bucure_ti. Interesul pentru aceast (cid:3) disciplin (cid:3) a crescut foarte mult _i, In cazul anumitor teme am apelat la unele imagini preluate de pe
in acela_i timp, s-a diversificat. Studeni(cid:27) înteleg importana(cid:27) pe care un Internet, subliniind sursa lor.
curs de psihosociologie o are în descifrarea fenomenelor _i proceselor
sociale, precum _i a comportamentului economic al indivizilor umani.
Find titularul cursului de Psihosociologie la Facultatea de Marketing Conf. dr. Octavian Rujoiu
(ASE), am încercat, de fiecare dat,(cid:3) s (cid:3) împletesc informai(cid:27)le teoretice Septembrie, 2015
oferite la cursuri _i seminarii cu exemple _i situai(cid:27)i de via,(cid:3)(cid:27) dar _i cu
prezentarea unor flme academice _i discutarea unor experimente _i
cercetr(cid:3)i clasice in psíhosociologie. Sper c (cid:3) am reu_it.
Cinci dintre leci(cid:27)i au fost construite pe baza unor texte publicate
Bibliografie
anterior in volume colective, dar _i de autor2, Am desprins ,nucleul"
_i am nuana(cid:27) t ideile _i teoriile fenomenelor _i proceselor descrise. Amado, G. _i Guittet, A. [2003] (2007). Psihologia comunic(cid:3)rii în
Celelalte cinci au fost elaborate în ideea de a completa imaginea pe care grupuri. a_i: Editura Polirom.
am dorit s (cid:3) o ofere lucrarea. In aceast (cid:3) carte, se împletesc temele Boncu, S. _i Nastas, D. (2015). Emoüle complexe. Ia_i: Editura Polirom.
clasice ale unui curs de psihosociologie (de exemplu, comportamentul Boncu, S.(2002). Psihologia influene(cid:27) i sociale. Ia_i: Editura Polirom.
colectiv, comportamentul prosocial, comportamentul agresiv, relai(cid:27)le Boncu, . (2005). Procese interpersonale. la_i: Editura Institutul
European.
i_ni tecropnesrusmonual,l e ustailuiz ianrfeuae nca(cid:27)e lebsroiti(cid:27)c(cid:3)loiar lä) cuîn a lpteuleb,l icmitaait ep ui(cid:27)_ni cîonmtâplnoirttea m(menotdual Bo_ca, reLalCiti(cid:27)(cid:3). , Vrceojan, teLm.Op. or(caonoe.r dB.)u c(u2r0e1_5t)i:. EFdiliotusorafi eA S_Ei .E conomie. Teme _i
consumatorului sau comunicarea nonverbal)(cid:3). Boza, M. (2010). Atitudinile sociale _i schimbarea lor. Ia_i: Editura
Polirom.
Chelcea, S. (2015). Psihosociologia opiniei publice. Bucure_ti: Editura
ASE
Chelcea, S. (coord.) (2008). Ru_inea _i vinovt(cid:3)ia în spai(cid:27)ul public. Pentru
Sc.e rCcehtre(cid:3)il,c ea a(pcloicoardtü.). ((2p0p0. 45)3. -6C6o)m. Bunuiccuarree_ati : nEondviteurbraa l (cid:3)Triîtno nsipca; i(cid:27)uLl .C. pBuob_licca. S_i tuLdOü., ChelceOa ,s ocSio. log(i2e0 a1 3e)m. oi(cid:27)lPosri. holBoguicau re_sotic: iaEl (cid:3)ditur-ad Hoummeanniituas . de studiu
Vreja (coord.) (2015). Filosofie _i Economie. Teme _i realitf(cid:3)i contemporane interdisciplinar. In A. Duduciuc, L. Ivan _i S. Chelcea. Psihologie
(PEPsdpiih.t ousrao4 c0Pi0oo-ll4oir1go0ime).. . TeBourcieu,r ec_etir:c etr(cid:3)Ei, dituarpal icaüA(cid:27) SE;( ppS.1. 63-C1h8e2l)c ea(e dii(cid:27)(ac ooar dI.)I l-a()2. 0I1a0_)i.: sEodciitaul.(cid:3)r a CSotmuduinuilc airnet.erora. ci(cid:27)unilor umane (pp. 13-37). Bucure_ti:
20gr.u pRuurjioliour. d(e2c0iz1i0o)n. alIen. cBreudceurree,_ tid: eEcidziiteu, rag AânSdEi. re de grup. Despre patologia Chelcelaa,_ iS:. E(2d0it1u2r)a. PPsoilhiroosmoc. iologia publiciti(cid:27)(cid:3)ü. Despre reclamele vizuale.
PsIHOSOcIOLOGIE. INTRODUCERE
ZECE TEME INTRODUCTIVE 10 11
Munteanu, A. _i Muntean, A. (2011). Violen,(cid:3)(cid:27) traum(cid:3), rezilien.(cid:3)(cid:27) Ia_i:
nelcea, S. (coord.) [2006] (2010). Psihosociologie. Teorie, cercetr(cid:3)i, Editura Polirom.
aplicai(cid:27). Ia_i: Editura Polirom. Nanu, A. _i Buta, O. (2009). B(cid:3)rbatul _i moda. Ia_i: Editura Polirom.
Cnelcea, S. (2006). Opinia public.(cid:3) Strategü de persuasiune _i Neculau, A. (2007). Dinamica grupului _i a echipei. Ia_i: Editura
manipulare. Bucure_ti: Editura Economic.(cid:3)
Polirom.
Chelcea, S. (coord.) (2004). Comunicarea nonverbal (cid:3) în spai(cid:27)ul public.
Pâni_oar,(cid:3) I-0. [2003] (2008). Comunicarea eficient.(cid:3) Ia_i: Editura
Bucure_ti: Editura Tritonic.
Polirom.
Chelcea, S., Ivan, L. _i Chelcea, A. [2005 (2008). Comunicarea Preda, M. (2006). Comportament organizai(cid:27)onal. Teorii, exercii(cid:27)ü i(cid:25)
nonverbal:(cid:3) gesturile postura. Bucure_ti: Editura studii de caz. Ia_i: Editura Polirom.
Comunicare.ro. Rujoiu, O. (2012). Psihosociologia emoi(cid:27)lor. Ce, când _i cum simi(cid:27)m.
Chelcea, S. _i Boncu, .(cid:24) (20o3). O istorie succinta psihologiei sod le. Bucure_ti: Editura ASE.
In A. Neculau (coord.). Manual de psihologie social (cid:3) (pp. 28-41). Rujoiu, O. _i Rujoiu, V. [2010] (2015). Vest _i est. Cultura violene(cid:27) i _i
Ia_i: Editura Polirom. emoi(cid:27)le sociale. Bucure_ti: Editura ASE.
C1aldini, R.B. [1984] (2004). Psihologia persuasiuni. Totul despre Rujoiu, O. _i Rujoiu, V. (coord.) (2012). Violena(cid:27) în familie. Între
nfluena(cid:27) re. Bucure_ti: Editura BusinessTech. perceptie social(cid:3) _i asumare individual(cid:3). Bucure_ti: Editura ASE.
Craciun, D. (2005). Psihologie social.(cid:3) Bucure_ti: Editura ASE. Stoica-Constantin, A. (2004). Conflictul interpersonal. Prevenire,
Craciun, D. (2008). Persuasiune _i manipulare. Psihosociologie aplicat(cid:3) rezolvare _i diminuarea efectelor. Ia_i: Editura Polirom.
în marketing, publici vânz(cid:3)ri. Bucure_ti: Editura Paideia. Vintil-(cid:3)Ghiu(cid:27) lescu, C. (2013). De la i_lic la joben. Mod(cid:3) _i lux la Pori(cid:27)le
Duduciuc, A. (2012). Sociologia modei. Stil vestimentar _i dezirabilitate Orientului. Bucure_ti: Peter Pan Art.
social(cid:3). Ia_i: Editura Institutul European. Zimbardo, P.G. [2007] (2008). Ffectul Lucifer. De la experimentul
Cavreliuc, A. (2007). De la rela(cid:27)ile interpersonale la comunicarea concentra(cid:27)ionar Stanford la Abu Ghraib. Bucure_ti: Editura
Nemira.
social(cid:3). Psihologia social(cid:3) _i stadiile progresive ale articul(cid:3)riü
sinelui. Ia_i: Editura Polirom.
Gilovich, T. Keltner, D. _i Nisbett, R.E. (2005). Social psychology. New
York: Norton.
Guéguen, N. [2004] (2007). Psihologia manipulärii i(cid:25) a supuneri. la_i:
Editura Polirom.
Ilut, P. (2009). Psihologie social(cid:3) _i sociopsihologie. Teme recurente _i
noi viziuni. Ia_i: Editura Polirom.
Ivan, L. _i Duduciuc, A. (coord.) (2011). Comunicare nonverbal(cid:3) _i
construci(cid:27)i sociale. Bucure_ti: Editura Tritonic.
Ivan, L. (2009). Cele mai importante 20 de secunde. Competena(cid:27) în
comunicarea nonwerbal(cid:3). Bucure_ti: Editura Tritonic.
Jderu, G. (2012). Introducere în sociologia emoi(cid:27)ilor. Ia_i: Editura
Polirom.
Milcu, M. (2005). Psihologia relai(cid:27)ülor interpersonale. Competii(cid:27)e _i
conflict. la_i: Editura Polirom.
Moscovici, S. (2011). Influen (cid:3)(cid:27) social(cid:3) _i schimbare social(cid:3). Ia_i: Editura
Polirom.
Moscovici, S. _i Marková, I. [2006] (2011). Psihologia social(cid:3) modern(cid:3).
Istoria cre(cid:3)rii unei _tiine(cid:27) sociale interna(cid:27)ionale. Ia_i: Editura
Polirom.
1
COMPORTAMENTUL COLECTIVv
ASPECTE PSIHOSOCIOLOGICE
Tri(cid:3)m într-o er (cid:3) a schimb(cid:3)rilor sociale. Ierarhia valorilor sociale capt(cid:3) (cid:3)
noi forme. Lipsa hranei _i în general a resurselor, distribuirea inegal (cid:3) a
celor existente a condus la mi_c(cid:3)ri, fr(cid:3)mântäri sociale _i proteste peste tot
pe planet(cid:3). Problemele sociale _i politice care sunt din ce în ce mai
frecvente în t(cid:3)rile în curs de dezvoltare î_i pun amprenta _i mai mult
asupra acestei stäri de fapt. Nici t(cid:3)rile dezvoltate din Europa sau de peste
ocean nu o duc mai bine, fie din cauza disensiunilor sociale interne
apr(cid:3)ute în urma cre_teri coruptiei, injustii(cid:27)ei sociale, dar _i a derapajelor
economice, fie din cauza fluxului de migran(cid:27)i sau refugia(cid:27)i care sunt în
c(cid:3)utarea unei viei(cid:27) mai bune. Mitingurile, manifestai(cid:27)ile, grevele, revoltele
_i mi_cr(cid:3)ile sociale au devenit forme de protest la care guvernani(cid:27)i nu au
cum s (cid:3) r(cid:3)mân(cid:3) indiferenti. Se aude, din ce în ce mai des, vocea celor
multi _i nemulu(cid:27) mii(cid:27): a maselor, a mulfimilor.
Recent, milioane de brazilieni au manifestat împotriva coruptiei
care a cuprins guvernul, demisia pre_edintei Dilma Rousseff fiind pe
buzele tuturor. Mesajul era unul foarte clar, dup (cid:3) cum avea s (cid:3) sublinieze
un protestatar: ,lubesc Brazilia. Imi iubesc tara. Dar m-am s(cid:3)turat de
coruptie, cu toi(cid:27)i ne-am s(cid:3)turat. Nu conteaz(cid:3) din ce partid politic e_ti,
ne-am s(cid:3)turat s (cid:3) ne jefuie_ti"
Apud Stan, Ana. (2015). Milioane de brazilieni au protestat împotriva coruptiei:
Nu conteaz(cid:3) din ce partid politic e_ti, ne-am s(cid:3)turat s (cid:3) nejefuie_ti!"
http://adevarul.ro/international/in-lume/milioane-brazilieni-protestat-
coruptiei-nu-conteaza-partid-politic-esti-ne-am-saturat-jefuiesti-
15506b55b448e03cofdgaf28e/index.html#
accesat la data de 25.08.2015.
PSIHOSOcIOLOGIE. COMPORTAMENTUL coLECTTV. AsPECTE PSIHOSOCIOLOGICE
ZECE TEME INTRODUCTNE 14 15
determinIantc hamidperlee ap rgortoepstie ddee sgtruando (cid:3) i îdne claâpnigt (cid:3)alao r(cid:3)(cid:27)ria. _ul InB euirrmuta d aimn pLlifibicar(cid:3)nii a pAeltnet rmu auntiifleizstar(cid:3)ri ea vgianz eîlmorp odetr i_viast . uSneo rd edsfe_(cid:3)coiazri (cid:3)i luaptreo tdees tge uîvne Crnaenlea dcaa, rSet astuenlet
Unite, Marea Britanie, Fran(cid:27)a, Germania _i România4. Protestele de la noi
cestora, au ap(cid:3)rut violente care. find greu de st(cid:3)pânit, au necesitat
apr(cid:3)ute odat (cid:3) cu täierea salarilor _i a pensilor, împotriva exploatr(cid:3)ii de
interventia în fort (cid:3) a oamenilor de ordine. Ziaristul Vera Puiu puncta
urmatoarele: protestele au început de sâmbt(cid:3),(cid:3) dar violene(cid:27) le au fost la Ro_ia Montan,(cid:3) pentru demiterea pre_edintelui Traian Bäsescu _.a.
1Zolate. Ieri îns,(cid:3) oamenii au pr(cid:3)ut s-(cid:3)si ias (cid:3) din mini(cid:27), mai ales c,(cid:3)de reflect(cid:3), asemenea celor enuntate mai devreme, comportamentul_i
doua såptm(cid:3) âni, de_eurile menajere umplu strz(cid:3) ile capitalei Beirut. caracteristicile unor grupuri mari de persoane, într-o anumit(cid:3) situai(cid:27)e,
Guvernul libanez pare totu_i incapabil s (cid:3) gs(cid:3)easc (cid:3) o solui(cid:27)e"z, Ms(cid:3) urile influena(cid:27) te fiind de anumii(cid:27) factori.
de austeritate
anuntate, nerespectarea drepturilor omului _i
comportamentul lipsit de substan (cid:3)(cid:27) al unor lideri politici i-au fc(cid:3) ut pe acerem CUETURA
multi tineri s (cid:3) î_i arate nemulu(cid:27) mirea sanci(cid:27)onând aceast (cid:3) stare prin CLASA POLIiTiC
proteste. Oamenii denun (cid:3)(cid:27) lipsa unor guverne democratice.3 re dar CAIURA
LomnuSle TRU
URA TIPiCA
RISAI ERICA
andrei josan andrei josan'
Comportamentul colectiv. Delimit(cid:3)ri conceptuale
andreijosan ahdrei josan Exist (cid:3) o varietate de contexte în care interaci(cid:27)unea comportamental(cid:3)
poate fi studiat(cid:3) având în vedere numr(cid:3) ul mare al persoanelor implicate.
2 Puiu, Vera. (2015). Proteste violenteîn Beirut: zeci de rn(cid:3) ii(cid:27) dup (cid:3) ce oamenii De exemplu, galeriüle de fotbal care î_i susi(cid:27)n fiecare echipa favorit,(cid:3)
S-au luat la b(cid:3)taie cu politi_tii. http://www.reporterntv.ro/stire/proteste-
violente-in-beirut-zeci-de-raniti-dupa-ce-oameni-S-au-luat-la-bataie-cu-
politistii accesat la data de 25.08.2015. 4 http://www.hotnews.ro/stiri-international-15839982-protestele-fata-
3 http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Extern/International/Proteste exploatarea-gazelor-sist-intensifica-lume.htm accesat la data de 25.08.2015
+Anonymous+in+lume+Mars+violente+Londra accesat la data de 25.08.2015.
17
AsPECTE PSIHOSOCTOLOGICE
COMPORTAMENTUL CoLECITV.
PsIHOSOcIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTTVE
caemmosuemomli(cid:27)tapi emonreetaaabm udaceadunuurt neinea iatc (cid:3)_otlseearlcaeut ivuuensne.o M rc ooacfndol (cid:3)cam,e prztsov urocbtana mrueree iulntefrt,i(cid:3)oe er _pictaaeon liecmcatl oiavs maei uenc ntoaetpruneilsn uiaiita au t peîrun eb pmclrieoaczx m(cid:3)iinmutd n(cid:3) (cid:3)1e6, ccdlDuioeatctmivertaiorpdmrro euiraAlnt (cid:3)a . dmîiLnanep o nac1trfhie8i(cid:27)aae 9s r5cc i o(nail2anec0ncet0ittsita2tvuo )elr a alît.ufn(cid:3), r(cid:3) mP(cid:3) Msleaui hic orata aâl orrzeagmianiu aau, ClliGtzoialumml seuitclîlaotn(cid:27)ivimrdve,eie l aLoBprde"r ee oBshacoapr(nvPie iis n(oy1drcc8, a h4u1oitzn-ilep1otrl9ugoe3ir deí1 u )c,cda deerîaenes
idnutpe (cid:3)racctuiumn esae mconmalpao rStaempteimntiaul (cid:3) C(haecli(cid:27)coenaal (cid:3) (201s3a,u 3v9er)b, al,)(cid:3)f,a ptmula ic (cid:3)murelzt uslat (cid:3)u mdiani fcoaurlaec)t,e roisfetir c(cid:3) ileo, tprs(cid:3)et(cid:3)rusrpileec,t iv (cid:3) s_etninti(cid:27)ifmic (cid:3)entelceu, eptriicvai re_i lcao nmvoindguelr ildee macai(cid:27)suenleo, r.
putin spontan,(cid:3) a persoanelor aflate în numr(cid:3) mare laolalt"(cid:3) . Prin Mai mult decât atât, sunt discutate în detaliu opiniile _i credine(cid:27) le
urmare, .comportamentul colectiv este un tip de comportament spontan, maselor, precum _i modul în care pot fi acestea clasificate. Analizând
ghidat de norme adesea divergente fa (cid:3)(cid:27) de cele general acceptate, create punctul de vedere al psihologului francez, Rémy Rieffel (2005/2008, 64)
de participani(cid:27) în situai(cid:27)a dat"(cid:3) (Chelcea, 2013, 39). sintetizeaz(cid:3) urm(cid:3)toarele: ,necunoscând nici îndoiala, nici incertitudinea,
Pentru sociologul Neil J. Smelser (1981, 431) comportamentul prea putin apt (cid:3) s (cid:3) recurg (cid:3) la ra(cid:27)ionamente, muli(cid:27)mea gânde_te în
colectiv înseamn (cid:3) ,,comportamentul relativ spontan _i nestructurat al imagini, este sensibil(cid:3) la cuvinte, la formule".
unui grup de oamení care react(cid:27)ioneaz(cid:3) sub o influen (cid:3)(cid:27) comun (cid:3) într-o Lucrarea lui Gustave Le Bon accentueaz(cid:3) ideea conform c(cid:3)reia
situatie ambigu"(cid:3) . A_a cum remarcau _i Richard T. Schaefer _i Robert P. putem vorbi de o ,Lege a uniti(cid:27)(cid:3)i mintale a multimilor", în care
Lamm (1983/1995) comportamentul de bucurie al multimii adunate ,comportamentul acestora este caracterizat de unanimitate" (Chelcea,
odat (cid:3) cu cd(cid:3) erea Zidului Berlinului de la finele anului 1989 reprezint (cid:3) un 2013, 41). Indivizii care formeaz(cid:3) aceste muli(cid:27)mi ajung s (cid:3) gândeasc,(cid:3) s (cid:3)
tip de comportament colectiv. De-a lungul timpului, sintagma de
simt (cid:3) _i s (cid:3) se comporte la fel. Astfel, apare a_a-numita ,contagiune
comportament colectiv a fost sinonim (cid:3) cu aceea de comportament al
mintala. Contagiunea, în termeni lui Gustave Le Bon, capt(cid:3) (cid:3)
multimilor (mob behavior), de isterie a mui(cid:27)milor sau a maselor (mass caracteristicile unei boli, infecti(cid:27)i care se rs(cid:3) pânde_te cu repeziciune,
hysteria), cu(cid:3) tând s (cid:3) exemplifice situai(cid:27)le în care grupuri de persoane îi(cid:25) explicând astfel pornirile instinctuale, animalice care, la un moment dat,
pierd abilitatea de a judeca", transformându-se ,temporar în persoane se manifest (cid:3) în multime. Prima utilizare a termenului de ,contagiune"
irai(cid:27)onale". Altfel spus, vorbim de .grupuri de oameni care fac anumite
apare înregistrat(cid:3) în anul 1546 de Giralamo Fracastor care, la acea vreme,
lucruri pe care în mod normal nu le-ar face"(Locher, 2002, 2). De pildä, in scrierile sale, se referea la bolile infectioase(Locher, 2002). Cu atât mai
grevisti adunai(cid:27) în mod organizat pentru a-_i cere drepturile salariale. Nu mult avea sä fe utilizat mai tårziu când descoperirile medicale identificau
o dat,(cid:3) s-a întâmplat ca la un anumit moment s (cid:3) apar (cid:3) îmbrânceli cu cauzele rs(cid:3) pândirii bolilor transmisibile precum tuberculoza sau holera.
fortele de ordine, dar _i acte de violen,(cid:3)(cid:27) când spiritele s-au încins în urma
Astfel, prin analogie, termenul era utilizat _i în _tiine(cid:27) le sociale sub forma
nesolutionr(cid:3)ii cerintelor celor care protestau în strad.(cid:3)
de contagiune social"(cid:3) . Unele lucrr(cid:3)i de specialitate, precum cea
elaborat (cid:3) de Elaine Hatfield, John T. Cacioppo _i Richard L. Rapson
Comportamentul colectiv. Scurt istoric
(1994), intitulat (cid:3) Emotional Contagion, merg mai departe avansând
Studiul comportamentului colectiv sub toate formele lui am putea spune impoetceaznai smuneelei ,cocnotnagtaiguinuiniei moi(cid:27)oenmaloet"i.onalAe:utorimi idmisceutits (cid:3) muple/s ilnacrgro ndiessmpruel
ca a început in 1841, odat (cid:3) cu aparij(cid:27)a lucrr(cid:3)ií lhui Charles Mackay,
emotional (emotional mimicry/ synchrony), experiena(cid:27) emoi(cid:27)onal (cid:3)
ExtraordinaryPopular Delusions & the Madness of Crowds. Perspectiva
sa, una mai mult istoric (cid:3) sau jurnalistic(cid:3) dup (cid:3) cum avea s (cid:3) aprecieze (emotional experience) _i feedback-ul facial, vocal _i cel al posturi.
PsIHOSOcIOLOGIE. COMPORTAMENTUL COLECTIV. ASPECTE PSIHOSOCIOLOGICE
ZECE TEME INTRODUCTIVE 8 19
n acest context, contagiunea emoi(cid:27)onal (cid:3) poate fi înteleas (cid:3) ca fiind sunt cei care ,dau form (cid:3) ideilor", adic (cid:3) ,declan_eaz (cid:3) tot cortegiul de
o familie de fenomene psihofiziologice, comportamentale _i sociale consecinte" (Le Bon, 1895/£.a., 37).
determinate spre a se multiplica" (Hatfield et al., 1994, 4). i(cid:24) în cazul In 1904, Robert Eara Park realizeaz(cid:3) in Germania o disertai(cid:27)e
mi_cr(cid:3)ilor sociale apare contagiunea emotional.(cid:3) Emotile pot varia de la privind comportamentul multimilor (The Crowd and the Public/Masse
emotii negative, la emoi(cid:27)i pozitive. Astfel, ,reflexele emoi(cid:27)onale sunt und Publikum) dezvoltând teoria comportamentului colectiv pe care,
vizibile prin expresii faciale, mi_cr(cid:3)i ale corpului, schimbr(cid:3)i ale vocii, ulterior, o aprofundeaz (cid:3) în lucrarea seris (cid:3) împreun (cid:3) cu Ernest Burgess în
modificr(cid:3)i hormonale (adrenalin)(cid:3). La nivel individual, genereaz (cid:3) reacti(cid:27)i 1921, Introduction to the Science of Sociology. Astfel, apare _i prima
comportamentale imediate, pe care ulterior de obicei le regretm(cid:3) . La nivel men(cid:27)iune a termenului de comportament colectiv. De_i este o defini(cid:27)ie cu
icno lleucctirva,r erae f,lSexoeclieo loemgioai(cid:27) omnia_lec r(cid:3)ilocr ontsaomciianleea. zD (cid:3) e mcea ssee rmevaorlit (cid:3) deo ainmdeivnizí?i""', Inoonteal icnadriavcitzeirl ogreanfelari(cid:27) alissut,bc rinefdlueemna(cid:27) c (cid:3) umneuriit (cid:3) imap ufil sm ceanr(cid:27)ioen east(cid:3):te ob,ic_onmuipt o_rit acmoleecnttiuvl,
Nicu Sava (2014, 89). De altfel, analiza mi_cr(cid:3)ilor sociale s-a constituit în un impuls, cu alte cuvinte, care este rezultatul interactiunii sociale"
dou (cid:3) mari curente: unul de natur (cid:3) ,istoric"(cid:3) (datorit (cid:3) sociologului _i (p. 865). Cei doi autori descriu prin intermediul sintagmei comportament
economistului colectiv, muli(cid:27)mile, publicurile, mi_cr(cid:3)ile sociale, propaganda, moda i(cid:25)
»psihologia colegcetirvmä"a n (aLvoârnednuz- l von Stein) _i unul care are la baz (cid:3) alte astfel de ,forme de comportamente colective" (Locher, 2002, 6).
(Chazel, 1992/1997, 307), ca formec ad er ecpormezpeonrttaanmt enpete Gcoulsetcatvivee Leele Bfiionnd) Analizând perspectiva lui Robert Ezra Park cu privire la contagiune,
discutate cu mai multe ocazii (de exemplu, Benford, 1992; Blumer, 1969). cDeaevai d cAe. Ldoecnhuemr (e2_0te0 2)c ca onfsiitnadta c (cid:3),inatcereascta(cid:27)iu pnleeac (cid:3) eîmn eerxgpelnicta"(cid:3) i(cid:27) ile (esamlee rdgee nlat
Trebuie spus totu_i c (cid:3) particularitatea lucrr(cid:3)ii ,Psihologia
multi(cid:27)milor" interaction).Altfel spus,
este aceea c (cid:3) autorul francez face trimitere la societatea
francez (cid:3) de la sfär_itul secolului al XIX-lea. Gustave Le Bon (1895/f.a., ,oamenii se angajeaz (cid:3) într-o interac(cid:27)iune intens(cid:3)' în timpul
16) caracterizeaz(cid:3) cu mare iscusin (cid:3)(cid:27) comportamentul maselor subliniind unor perioade de stres ori de dezordine. Prin intermediul
c (cid:3) acestea ,nu sunt numai impulsive _i mobile. Ca _i popoarele primitive, acestei interactiuniemergente, indivizii sunt mult mai orientai(cid:27)
ele nu admit obstacole între dorine(cid:27) le lor _i împlinirea acestor dorinte, cu lcot(cid:3)rer estcee lsäolcailat ld epceântt raur cf (cid:3)acgeâ-on dîunr imleo _di ncoormmpaol.r tCamomenptourl talomr esnutnult
atât mai mult cu cât numr(cid:3) ul le d (cid:3) sentimentul unei puteri irezistibile. infuentate de acti(cid:27)unile fiecr(cid:3)ui membru al muli(cid:27)mii. Este
Pentru individul integrat maselor, notiunea de imposibil dispare. Omul colectiv pentru c (cid:3) o astfel de persoan (cid:3) aci(cid:27)oneaz (cid:3) sub influena(cid:27)
dispozii(cid:27)ei grupului. Ei se comport(cid:3) în acord cu normele pe care
singur i_i d (cid:3) prea bine seama c (cid:3) nu ar putea s (cid:3) dea foc unui palat ori s (cid:3) toi(cid:27) membrii, în mod incon_tient,le accept (cid:3) _i le internalizeaz(cid:3).
jefuiasc (cid:3) un magazin, a_a c (cid:3) în mod normal nu va nutri asemenea Acest efect interactiv asupra fiecr(cid:3)ui membru din partea
gânduri. In sânul muli(cid:27)mii, el devine con_tient de puterea pe care o celorlali(cid:27) îi determin (cid:3) pe indivizi s (cid:3) gândeasc (cid:3) _i s (cid:3) se comporte
confer (cid:3) numr(cid:3) ul _i, la cea dintâi sugestie de omor sau de jaf cedeaz (cid:3) iinm ictoan."s e(cLino.(cid:3)(cid:27)cher,D 2ac0 (cid:3)02o, 1p6e)r. soan aci(cid:27)oneaz (cid:3) decisiv, altii o vor
imediat, orice obstacol imediat find înlt(cid:3)urat cu frenezie". Potrivit lui
Astfel, Robert Ezra Park pune accentul pe acest comportamentimitativ al
Gustave Le Bon exist (cid:3) dou (cid:3) tipuri de factori care determin (cid:3) concretizarea
opiniilor _i credine(cid:27) lor maselor: ,îndepr(cid:3)tai(cid:27)" _i ,imediai(cid:27)". Factorii indivizilor,dar _i pe susi(cid:27)nere (reinforce) a comportamentului celuilalt, în
îndepr(cid:3)tai(cid:27) contribuie la realizarea contextului în care apar ,ideile noi", explicai(cid:27)a sociologic(cid:3) pe care o confer (cid:3) contagiunii sociale care apare în
cadrul muli(cid:27)milor. Vorbim deci de ceea ce _i Herbert Blumer (1900-1987)
noile curente de actiune. Acestea se dezvolt (cid:3) în timp. Factorii imediai(cid:27)
particulariza în studiul su(cid:3) din 1937, Collective Behavior, _i anume
21
PSIHOSOCIOLOGICE
ASPECTE
cvadoPepesledIasHcpertOirriteeviSa eOe :Cn, ruauIeOnan)cLa(cid:27) emi(cid:27)tOiie lG eu, lIci(cid:27)Emoa. nnZiclttEieear.CrgcbiEu)iou lTran,E ripMesu"eEc b IopaNlmiolTceaRpu tOoerii DnrlftedUaa iCcmvTeiecTz) omnvi lEtocaa rllsa ees"cil.efe i (cSdcaior)ne nmtdeai tu_iccczr(cid:3)o âilmnmed pa ios proudtacneimgcartleaeebnl e (cid:3)(tWe ldoe2leiar0 idlpiCnodeoOccseafMhun(cid:3)_tletPeouiiOa feicr.iRr (cid:3)o.ce TanÎ,At ndeM uuEAcrcfmNaieun T (cid:3)tftelUooai,i La rnaurdcdpelou a aLlrr diEciad(cid:27)uiCoatepaT mmr(cid:3) iIVipeua .onfrcn oara(cid:27)iutrtur(cid:3) imaeanm a esaple:aime,.nuî rnt P i aeotp erxar mepedd lraeauei a sadmdlittvie (cid:3) um a alcreptteieonmaa,rsrs p tidtPieu(cid:3) de ,n eiriuncrelneilg a u icsplnaai(cid:3),rffm roioectir uanemarnsteicat t gelesfirscp a atlocoeeadlexan e ,fim ct asatstîtai(cid:3)n naevi
bete haalv, io2r0)1, 4m), ocdoam, ppoanrtiacma, eznvtuolnuorailme,e noiploinri îan p uubrlmic (cid:3)a d(eSzcahsatreefelor r _(i dLisaamsmte,r raenduums idtee coorrgealan(cid:27)iidi:z uarrauet n_a i dmuarei azm(cid:3) amrea ia puui(cid:27)nn uid eccoâmt puon rctaommepnoutrn tcaeoim lseetcnrtati vte gpioi adtee
1983/1995). cinosntdruumcee nlat aal;p ari(cid:27)ia unui lider formal _i la elaborarea
41).
Dimensiunilecomportamentului colectiv actiune eintc ."lu (cCrhaerelcae a.,O 2p0i1n3îin,a f_ui ncmi(cid:27)eu ltidmee ac"a,r eG paobtr iefil aTnaarldizea t(e1 9m8u9l(cid:27)i/m20il0e,7 )
dimensiuni
si tipuri de mul(cid:27)imi subliniaz(cid:3) ca le aninm(cid:3)'. Pentru el, mul(cid:27)imea este un
eiocdPxroeopgmntraretnipisvfiioiziyctra, at ralteduem ,ia e_riSni n _te edipf luutocnirmorcai(cid:27)meitc uaop loelCdorctehrta. ie mvslcceAeo:e vnapsâ t,ce n(oc2dcpo0 oum1îll3ne p, c dotvui4rvept0a e(cid:3)d)m e,irneceesna xtrtiaresecut (cid:3)emcsaoesetl ter(cid:3) nfecotitar icmlvrleeaee. aspcziEefu,(cid:3) rxi cepu arngîrene rsc a,iavdaprniuatoalac tlt tiedezafeari m4m,»,en3gues)arltm.i(cid:27)ut meupb iIr îlranaeni m t_oîipio tr srdrescifveeno noracpv(cid:3)sluiuucepni(cid:27)ulsaoa ctsln , a aadusrîrtmen iec,p urpaeui(cid:27)pttd,(cid:3)r am iirfnleeuae(cid:27)nr (cid:3)l(cid:27)mtiddmceeean i rltfîee amn_ p ruiutu l,ir(cid:27)î rmimad lide eaa , uuumn niucdo ulerci(cid:27)m lnoaotrciailp(cid:27)iferui ecns"aio rtc(eeTisl aipagldr oidedon eiatn,asa enc1c,ee9am,s8 rtdeua9 al /i(cid:27)cm2râs 0ic(cid:27)iuvl0aeanr7 te:,
este dat (cid:3) de exteriorizarea emo(cid:27)ilor indiferent de natura lor. De pild,(cid:3) politice, muli(cid:27)mile economice, muli(cid:27)mile estetice, muli(cid:27)mile de s(cid:3)rb(cid:3)toare
euforia creat(cid:3) de muli(cid:27)mea aflat(cid:3) la concert. ins,(cid:3) o grev (cid:3) general (cid:3) sau un sau de doliu. Particularizând, autorul vorbe_te _i despre muli(cid:27)mile atente,
protest spontan, de exemplu, aduc în discui(cid:27)e caracterul instrumental multimile aflate în a_teptare, muli(cid:27)mile pasive sau muli(cid:27)mile active.
deoarece scopul este ob(cid:27)inerea unor lucruri (salarii i(cid:25) pensii mai mari, Totu_i, ,oricât de diverse ar fi prin originea lor, ca _i prin toate celelalte
respectarea drepturilor etc.) sau schimbarea unei situai(cid:27)i fa (cid:3)(cid:27) de care caracteristici, multimile se aseam(cid:3)nä toate prin anumite tr(cid:3)säturi:
exist (cid:3) nemultumiri (Chelcea, 2013). De altfel, elementele celor dou (cid:3) intoleranta lor extraordinar,(cid:3) orgoliul grotesc, vulnerabilitatea ns(cid:3) cut (cid:3)
tipuri de comportamente colective se întrept(cid:3)rund. Potrivit autorului din iluzia atotputerniciei lor _i orbirea total(cid:3) în faa(cid:27) sentimentelor
citat, exist (cid:3) comportamente colective care sunt atât expresive, cât _i exaltate reciproc" (Tarde, 1989/2007, 44). Pe de alt (cid:3) parte, Herbert
instrumentale.Este cazul suporterilorunei echipe de fotbal. Prin faptuldc (cid:3)
Blumer (1969) face urmt(cid:3)oarea clasificare a muli(cid:27)milor: multimile
scandeaz,(cid:3) se bucur,(cid:3) cânt,(cid:3) devin furio_i sau apostrofeaz(cid:3) dau frâu liber
întâmplt(cid:3)oare (de exemplu, care apar în urma producerii unui accident
proprilor tri(cid:3)ri, emoi(cid:27)i _i sentimente. Totodat,(cid:3) se afl (cid:3) pe stadion pentru
a-_i îndemna echipa favorit (cid:3) s (cid:3) cå_tige (Chelcea, 2013, 40). Un studiu de auto), muli(cid:27)mi conveni(cid:27)onale (muli(cid:27)mile cu un scop bine stabilit),
dat (cid:3) recent (cid:3) analizeaz (cid:3) fenomenul ,Ultras" de la noi din tar (cid:3) din multimile expresive (exprimarea unor tri(cid:3)ri, emoi(cid:27)i _i sentimente - de
perspectiva caracteristicilor multimilor (Demetrescu, 2011). Gradul de exemplu, sr(cid:3)bt(cid:3)orirea Anul Nou în Piata Constitui(cid:27)ei), muli(cid:27)mile active
organizare implic:(cid:3) aparii(cid:27)a liderului formal _i informal, un program de (au un caracter instrumental, dar _i expresiv) _i muli(cid:27)mile protestatare.
actiune, dar _i numr(cid:3)ul persoanelor care particip.(cid:3) De exemplu, în cazul
grevelororganizate de sindicate, liderii acestora sunt persoanele care sunt