Table Of Content* * *
Â
P R ,IOA NG
RELCiII OASĂ
SPANIA
I-N
cu
•
Poem ă p-refadţeăP AULC LAUDEL
. fNR OMÂNEŞTE
de
CONSTANTI-NS TELIAN
E OlT URA "C U GET ARE AU
www.dacoromanica.ro
PRIGOANA RELIGIOASA IN SPANIA
www.dacoromanica.ro
* * *
PRIGOANA
RELIGIOASA
IN SPANIA
cu
Poems-prefata de PAUL CLAUDEL
IN ROMANE§TE
de
CONSTANTIN - STELIAN
EDITURA ,CUGETAREA'
P. C. GEORGESCU - DELAFRAS
BUCURESTI IV Strada Popa Nan, 21
www.dacoromanica.ro
DIN LUCRARILE TALMACITORULUI:
Tainele lui Mo-Criiciun (ed. I; 1926; ed. II, 1933,
epuizate)
Pasteluri Petrolifere, Automnale, Tizimaciri (ed. I,
1929, epuizata)
P. Cerna Viata poetului (Adevarul Literar"
1932-33)
Educalia Mora la' (ed. I, 1936, epuizata)
IN CURS DE APARITIE :
Scingele Piimcintului
Florile Rciutui (prezentare antologatl. din Baude-
laire)
www.dacoromanica.ro
CUVANTUL TALMACITORULUI ROMAN
Desigur ca, fientru unii din cititorii noftri, lu-
crarea de fata va stdrni oarecare scepticism asupra
seriozitatii fi valabilitei Ili celor scrise in cufirinsul
ei, ccita vreme autorul s'a fitistrat anonim, sub semnul
celor trei stele"). E un motiv fie care-1 pot invoca,
in deosebi, cei carora datele aratate aici nu le convin
ci cautii inca dosirea adeviirului, fientru a fiescui
in apa turbure... Pentru cei de btenacredinta, asupra
carora vidul Indoelii s'ar abate cat de pu/in, nu
avem sa le amintim deceit ca Prigoana Religioasa
in Spania a fost Wind' cad in limba franceza de
Francis de Miomandre fi firefatatii, precum se vede,
cu o poema, de catre Paul Claudel ; cloud autoritati
consacrate ale literelor franceze contemporane, deci.
Este o argumentare, ca fi o chezafie, care nu
mai reclama comentarii...
Atenfia fi interesul cu care aceasta carte a fost
firinzita in toata Europa pledeaza, Inca odata, fien-
tru importanta fi necesitatea unei tcihniiciri fi in
*) Sub acest semn se ascunde una din tele mai marl per-
sonalitati culturale ale Cataloniei.
www.dacoromanica.ro
limba roindneasca"). .i faptul, credem, cd este ¢i
mai legitim pentru aceasta, cu cdt noi suntem atdt
de aproape invecinali de Rusia Sovietica, aceea care
a precedat cu experienle identice nenorocirile ce,
acum, se petrec pe pamannd surorli noastre Milne
din Pe;ii:zsula Aerial.
CONSTANTLY - STELIAN
") Editia romaneasca apare revAzutA si completatd cu date
noi, care au survenit intre timp, in urma teritoriilor reed-
stigate din mainile Rosiilor, de care trupele nationaliste ale
Generalului Franco.
www.dacoromanica.ro
MARTIRILOR SPANIOLI
Treattor, ce vei rasfoi una cite una paginile
acestei cart»
Citeste tot, intipeirtste in anima ta, dar stiipti-
neste-fi spaima si mania !
E acelasi lucre, e la fel, e tot ce s'a facut stra-
bunilor nostri,
E ceea ce s'a inteimplat pe timpul lui Henric
VIII, pe timpul lui Nero si at lui Diocletian.
Caliciul Gaut de pi-trim:1'i nostril' nu-I vom bea si
noi?
Coroana de spini, pentru ei, pentru not fi-va o
coroana de trandafiri ?
Sarea pusa alts data pe lintba era gustul acestui
nou botez !
E cu putinjci, Doamne, antr'un sfarsit ne vei
litsa aceasta supremo cinste,
De-a-Ti da, asemenea si noi, siirmani oanzeni,
ceva, si de a fi de falti !
set spunem at este adevarat, si ca Tu efti
sSi
Fiul lui Dumnezeu cu sangele nostru !
Minunea ca. Tu ex0 este adeveiratti , ea nu poate
fi plittitil deceit cu save !
Evanghelia lui Iistts Cristos, pe care -ant primit-o,
nu poate fi nepedepsita !
In lumea aceasta necredincioasti, nu este adevarat
ca poti crede nepedepsit.
www.dacoromanica.ro
8
Nu-i deajuns, sere -a noastra mcintuire, numai sa
Te fi nascut !
Pcina in fundul maruntaelor ei, lumea Te urafte
si robul nu-i mai bun deceit stapanul.
Dar noi cegilalfz, noi credem in Tine si -1 scuipam
in _Tap pe Satan I
Toil scirmanii indoelnici se Indoiesc, to /i lalsii pi
toll infrica/ii,
Nu sunt cuvinte ce le trebue, este un /apt, este
vocea clara, este strigii tul a ceva strii lucitor,
Tu, Tu esti in cer acum, dincolo de senin si
noun.
Dar noi care suntem in mciinile lor, ei bine ! sa
ne ia ; vom da din parte-ne ceva sa vada pi cu care
sa -psi umple vederea !
Robespierre, Lenin si cella/A Calvin, nu si-au
sfd, it Coate comorile urii p. mciniei !
Voltaire, Renan si Marx n'au atins Inca fundul
prostiei omenegi !
Dar acest milion de martini dinaintea noastra toll
,
ace§ti nevinova/i plini de glorie, ce ne stau in fa/a,
Ei, deasemenea, n'au dat tot,
Suntem noi, acum, in locul lor, noi suntan ales*
pentru &Italie !
Ceasul Mantuitorului acestei lumi, iatii-1 re-
venit, insfeb7it !
Ceasul celei din urma socoteli, ceasul lui Iscariot
si Cain !
Sfanta Spanie, la marginea Europei pastrate
si strcinse de Credinla si tarie, (4'4 nimicirea Maichii
Fecioare,
Si ultimul pas al Sfeintului Jacob, care nu sfdr-
mte deceit odata cu pil mcintul,
Patrie a lui Dominic si Joan, a lui Francisc
Cuceritorul si a Terezel,
www.dacoromanica.ro
Arsenal al Salamancei, slap al Saragusei si
radacind arzatoare a Manrezei,
Neclintitd Spanie, niciodata impacata cu jumatati
de hotdriri,
Loviturd de umiir contra ereticilor pas cu pas
respinsci si dat inapoi,
Exploatare a unui indoit firmament, judecatoare
a rugciciunii si cugetarii,
Profeta a altui fidmant sccildat in soare acolo si
descaliciitoare a altei lumi,
In aceasta" ord a crucificdrii tale, Sid ;It'd Spanie,
in aceasta zi, Sora Spanie, care-i ziva ta,
Cu ochii plini de entuziasm si de lacrimi, iti
trimit admiratia si dragostea mea !
Ccind tofi lasii to momeau cu tradarea, Inca °data,
tu nu ai primit-o.
Ca si pe vremea Pelagei si a Cidului, Inca °data
mai mutt, tu ai tras Spada !
Clipa a sosit set aleagd si salt' pund sufletut
in foe !
Clipa a sosit ca intre patru ochi sa i se spuna
miseliei verde in fald !
Clipa a sosit, ins fdrsit, ca sci se poata cunoaste
culoarea sangelui nostru !
Multi oameni isi inchipuiesc ca piciorul for urcd
sinuur in cer pe un drum placut si usor.
Dar iatei ca, deodata, constrdngerea si martiriut
se pironesc in laid* !
Cerul si Iadul ni se pun in mdini si avem nu-
mai patruzeci de secunde sa alegem,
Patruzeci de secunde e Area mutt! Sorei Spanie,
S fcinta Spanie, ai si ales !
Unsprezece episcopi, seasesprezece mii de preog
maceldrili si nicio leficidare !
Vai ! putea-voi, ca si tine, intro zi, sa dovedesc
cu voce tare, splendoarea dela miazdzi !
www.dacoromanica.ro
I0
S'a spits ca al dorm t, Sorei Spanie, ca si un
oarecare ce se preface ca doarme :
Si, apoi, deodatei, intrebarea si dintr'o lovitura,
cei seasesprezecenzii de martini !
De unde-mi vin toti acesti copii ?" strigci
aceea care era nunzitei stearpa.
Portile Cerului nu mai cuprind aceastei multime
veldt?' cu sau gird voie !
Ceea cc se numea desert, privili-1! vai ! desert,
ii ziceti ? dar iatei izvorul si fialmierul !
Sa,sesprezecemii de pre.* ! Contingentul unei sin-
gure date si ecoul dintr'o singura date" plin de
flactiri !
Dece tremuri, suflete, si pentruce to indignezi
contra caleiilor ?
Iii impreun nzdinile nuntal si plans, si spun ca
e bine si frumos !
Si yowl, pietrelor, deasemenea ma inchin din
fundul sufletului meu, sfinte biserici sfareimate !
Statui sparte cu o loviturei de ciocan si toate
aceste sfinte icoane si etst pair, inainte de a fi
ciileat in picioare,
Unde C. N. T.-ul, groltaind de pofta si-a ante-
stecat balele rdtului sau !
La ce bun, toate acestea, Doamne? poporul Ware
nevoie de ele.
Ceea ce bruta szelegiuita, si pe Dumnezeu, de-
testa, e frumuse /ea.
In foc, marl biblioteci ! Leviathan se Alva/este din
nou si din raze de soare si-a facet pat si Wigan !
Toate aceste guri care ne intreabet, tot asta, irrc-
potrivirii acestea, ii era prey grew sal/ pastreze
propriu-i trat!
St' le astupam strigatul cu o lovitura de puma,
e ce poate fi mai simple ! jos Cristos ! Triziasca
bivolul !
www.dacoromanica.ro
