Noi Culturi, Noi Antropologii

390 Pages·2012·2.39 MB·Romanian

Vintilă Mihăilescu
Bogdan Iancu
Monica Stroe
(editori)
NOI CULTURI
NOI ANTROPOLOGII
Lucrările celei de-a VII-a conferinţe anuale
a Societăţii de Antropologie Culturală
din România
Bucureşti
24–26 septembrie 2010
Societatea de Antropologie
Socială şi Culturală
Redactori: Bogdan Iancu, Georgeta-Anca Ionescu, Bogdan Pălici
DTP: Cezar Ştefan Pălici
© Humanitas, 2012, pentru prezenta ediţie digitală
© SASC – Societatea de Antropologie Socială şi Culturală, 2012
ISBN 978-973-50-3626-3 (pdf)
Editura Humanitas
Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România
tel. [phone], fax [phone]
www.humanitas.ro
Societatea de Antropologie Socială şi Culturală
[email protected]
www.antropo.ro
CUPRINS
00. Introducere / 9
Prof. dr. Vintilă Mihăilescu
Şeful Departamentului de Sociologie SNSPA – Bucureşti
01. Inconsistenţa de status în analiza migraţiei internaţionale.
Migranţi români supracalifi caţi angajaţi
în sectorul secundar / 11
Monica Alexandru
02. Raporturi simbolice în mijloacele de transport
în comun / 57
Andrei Bălan
Şcoala Doctorală de Sociologie, SNSPA
03. Ţărani de duminică. Construind şi deconstruind
relaţii urban–rural / 75
Elena Bărbulescu
Institutul „Arhiva de Folclor“, Cluj-Napoca
04. Omul care omoară porcul.
Reprezentări ale morţii animale într-un sat transilvan / 87
Constantin Bărbulescu
Universitatea Babeş-Bolyai
05. Comercializarea morţii:
fi rmele de pompe funebre din Cluj-Napoca / 101
Teodora Bârla
06. Produsele locale şi scenografi a comerţului.
Infl uenţa marketizării produselor de terroir
asupra spaţiului domestic / 111
Anda Becuţ
Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii
5
07. Thinking about ethnicity in Romania:
some methodological and theoretical implications / 135
Claudia N. Câmpeanu
Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale
08. Corpuri şi violenţă. Nevoia unei redefi niri / 145
Alexandru Ştefan Dincovici
Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
09. Transformările arhitecturii tradiţionale în Maramureş.
Studiu comparativ Budeşti–Petrova / 165
Andrei Elvădeanu
Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
10. Refugee integration in Romania –
the fi rst and the second wave compared / 179
Astrid Hamberger
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
11. Femei, cultură şi etnicitate.
Refl ecţii pornind de la etnografi a
unui grup de romi căldărari / 207
Iulia Haşdeu
Universitatea din Geneva
12. Bunătate pentru popor:
Subiectivităţi, corpuri şi hegemonie
în cadrul unei companii multinaţionale
de asistenţă medicală / 227
Răzvan-Mihai Ionescu-Ţugui
13. Ceremonialul – direcţii actuale
în antropologia culturală / 241
Florica Iuhaş
Universitatea Ecologică din Bucureşti
14. Joana et l’héritier du gospodar:
une incorporation réciproque à valoriser / 289
Séverine Lagneaux
Membre du Laap, Université de Louvain (UCL – Belgique)
6
15. Non lieu et non dit:
des héros qui n’appartiennent à personne / 301
Marianne Mesnil
Avec la collaboration de Rodica Negre
Université Libre de Bruxelles
16. Seeds of an environmental movement
Decentered Urban Ethnography in Chişinău, Moldova / 321
Amy Samuelson
University of Wisconsin-Milwaukee
17. Teatrul din sufragerie / 335
Jean-Lorin Sterian
scriitor, regizor, scenarist
18. Spaţiul virtual şi diversifi carea formelor de protest / 359
Gabriel Stoiciu
Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer“
19. Corpul obosit, dar nu învins.
Aplicarea teoriei sănătăţii ca normativitate
a lui G. Canguilhem în studiul antropologic medical
al astmului bronşic / 369
Valentin-Veron Toma şi Mircea Ştefan Ciuhuţa
Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer“
7

00.
INTRODUCERE
Prof. dr. Vintilă Mihăilescu
Şeful Departamentului de Sociologie
SNSPA – Bucureşti
Faptul că după doar douăzeci de ani de când antropologia a
putut să se înfi ripe ofi cial şi în ţara noastră aceasta a deve-
nit „la modă“ şi, mai ales, că o masă critică de tineri doresc
să fi e „antropologi“ şi reuşesc să facă proba academică a
competenţelor specifi ce domeniului nu poate fi decât îmbu-
curător şi trebuie consemnat ca atare. Conferinţa Societăţii
de Antropologie Culturală din România (care a împlinit şi ea
douăzeci de ani), desfăşurată anul trecut sub genericul „Noi
culturi. Noi antropologii“, a consfi nţit această stare de fapt,
marcând într-un fel actul de maturitate al unei discipline şi
al breslei sale de slujitori pasionaţi.
Volumul de faţă reuneşte o parte dintre comunicările pre-
zentate cu ocazia acestei conferinţe. Ceea ce surprinde de la
prima vedere – şi ceea ce au toate în comun – este imagi-
nea de nou, consemnată şi în titlul generic al cărţii. În urmă
cu doar puţin peste zece ani, întrebând aproximativ o sută
de studenţi la sociologie cu ce se ocupă această ştiinţă, cam
care îi sunt – şi pot fi – subiectele de studiu, de-abia dacă
am obţinut vreo cinci mari teme, dominante în epocă. Toa-
te cele nouăsprezece articole cuprinse în volumul de faţă
explorează practic alt subiect, alt aspect al realităţii şi, mai
ales, aspecte „noi“.
Nu este vorba deci doar despre diversitate, ci mai ales
despre o prospeţime a privirii, curioasă să descopere sem-
nifi caţiile majore ale unor fapte aparent minore şi trecu-
te (prea) multă vreme cu vederea. De la interacţiunile în
9
mijloacele de transport la sacrifi carea porcului, de la lup-
tele de contact la „ţăranul de duminică“, de la teatrul din
sufragerie la spaţiul virtual etc., studiile de faţă acoperă o
arie largă de comportamente din societatea noastră actuală,
unele de-abia descoperite, altele pur şi simplu noi.
Aceasta nu înseamnă însă că lipsesc din preocupările au-
torilor temele „majore“ sau refl ecţia metodologică şi/sau te-
oretică. Le întâlnim în mod explicit în analize ale migraţiei,
etnicităţii, mediului sau genului, dar şi în reconsiderarea din
perspectivă actuală a unui subiect central al etnologiei clasi-
ce, precum ceremonialul.
În sfârşit, diversitatea nu priveşte doar tematica, ci şi au-
torii. Din acest punct de vedere este de menţionat, pe de o
parte, participarea unor cercetători străini de toate vârstele,
cu temeinice terenuri în România, iar pe de altă parte di-
versitatea provenienţei academice a participanţilor români.
Avantajul acestui gen de diversitate constă în infuzarea per-
spectivei antropologice în discipline atât de depărtate pre-
cum urbanismul sau medicina, dar care pot benefi cia astfel
de „privirea antropologică“, aducând în schimb propriile lor
perspective şi problematizări.dDincolo de valoarea lor in-
trinsecă, articolele acestui volum ilustrează astfel fi del di-
namica domeniului academic al antropologiei în România
actuală, precum şi o parte semnifi cativă a înseşi vieţii noas-
tre social e. Consider deci utilă şi binevenită publicarea vo-
lumului de faţă.
10