Table Of ContentKITAB JOGOROFIYA
A A
HABUTOO DINIYA TAŊ
A
NUREG
Livre de la geoé graphie et des choses du monde
KITAB JOGOROFIYA
A A
HABUTOO DINIYA TAŊ
A
NUREG
Livre de la geoé graphie et des choses du monde
SIL Tchad
B.P. 4214
N’Djaména, Tchad
2016
Langue: massalit, parleeé dans la préfecture d’Assoungha à l’est du Tchad, et au Soudan,
surtout dans l’Etat fédéral du Darfour occidental.
Titre en français: Livre de la geoé graphie et des choses du monde
Genre: Geoé graphie/Atlas
Adaptation de l’ouvrage paru en ayta-maganchi sous le titre : Ya luta tamo (Our
World) (1994, Summer Institute of Linguistics, Manila), avec la permission de SIL
Philippines.
Redé acteurs :
Eunice Kua, Juma Ibrahim Harun, Abderazik Mahamat Ahmat, Nuraddin Ahmat
Abdalla, Ishak Kamis Mahamat, Gamaraddin Mahamat Harun, Abdelmajid Abdalla
Sileman, Matar Mahamat Sileman, Angela Prinz
Cartes et illustrations :
La plupart des cartes sont des ressources gratuites du site-Web http://d-maps.com.
La plupart des illustrations sont de SIL International Illustrations et quelques-unes sont
des ressources gratuites de l’Internet. Les deté ails des sources des cartes et des
illustrations utiliseeé s sont precé iseeé s aux pages 49-52.
© 2016 SIL Tchad, B.P. 4214, N'Djaména, Tchad
1ère édition: 250 exemplaires
(50 exemplaires ont été financesé par SIL Australia à travers World Relief Australia pour
une utilisation dans les bibliotheqè ues)
Kanaa ndaŋA a
Kitab jogorofiya haaabutoo dina iya taŋ nuare gu kitab Filibin ta mirsi “Ya
Luta Tamo” uri ka Ayta uri SIL mbo sene 1994 ina diŋara ili molo haabutoo kaaddur
mula ye.
•
Hilleje Masaraa niŋî a du hillenn̰ kaaddunjar mbo haagudu buari kaaddunjar
nuarcuŋa mbo de munduŋaye. Yagu ujim hillenn̰ dar Masara taŋa wo kooy
de kitab tum mina diŋarti, Mula haywa tira naŋan.
•
Mirsi dolann̰ niŋî a wo sulo kanaa aarinjeka niŋa a mbo nuann̰o munduŋaye.
Haagudu haabutoo disa ir munduŋa wi akitab mo kuade indaye, gaar gena kosiŋ:
•
Kilîomitir (“km”) ira gi haabutoo cukani wo abur igegiye. Ila gani yoŋ,
kuamaci yoŋ, buari yoŋ abur igegiye. Haagudu kilaomitir ti mitirta aadumaŋ
(1000) tenegiye. Kitab mo kuade ba “3,4 km” in nindo rakan, nunasira gi
selteŋ wo ambenjereye, in ken 3,4 km gi mitirta 3400 tenegiye. “k” ti kilao
ye, “m” du mitir te, in ken toron kilaomitir uriye, yagu ka “kilao” de uriye.
In ken ka “kilao” ira gi mbo “kilaomitir” mbo kooy tilao de ye.
•
Selteŋim (“%”) ira gi haabuto selteŋu narkinda, selteŋi molo mayagiye.
Masal “25%” rakan, selteŋ uatiŋam 75 kuayendaye. Yagu selteŋ ti gualum te,
in ken 25% gi ti caki ta caki ye, haagudu 50% gi du caki ye, haga udu 100%
gi du gualum te. In ken haabuto yakunuŋ gualum mbo caki mbo caki ta caki
mbo tenegiye.
Mirsi kitabko nena wi aniŋa a:
•
Gamaraddin Mahamat Harun, Ishak Kamis Mahamat, Matar Mahamat
Sileman, Abdalmajid Abdalla Sileman
•
Abderazik Mahamat Ahmat, Juma Ibrahim Harun, Nuraddin Ahmat
Abdalla
•
Eunice Kua, Angela Prinz
3
RIî
Hilleje Masaraa niŋî tuu
Cad mana wiî
GARBI SABA
MUTA
4
RIî
Hilleje Masaraa niŋî tuu
Sudan mana wiî
GARBI SABA
MUTA
5
FR : Tchad
EN : Chad
Cad
AR : داشت
Igi karita Cad ta ye, Cadko tiro ganii 22 enenn̰eŋeraye, ila wo “mantaga”
uriye. Mantagann̰ wi akoy nenn̰eŋer “difartmen” uri, difartmen molo sona gi
“soforfektir” uriye, haagudu soforfektir molo sona gu “konto” uriye.
Hilleje Masaraa niŋa ganii kaaddur inda gi Cad ta sabam mantaga Wadday
mo ye. Difartmen ina i gi Asuŋa ye. Asuŋa kuade
kontonn̰ Masaraa inda wi a6 ye, yagu niya embo
kaaddur inda wi akontonn̰ kaŋ ye, ila i : konto Barde
noŋ konto Kaîdo noŋ konto Gerenn̰e noŋ ye.
Haagudu konto Moîlo noŋ Turane noŋ Mabrun noŋ
wima koy indaye, yagu hilleje Masaraa niŋa a baka
Kontonn̰ hilleje Masaraa inda wiî
ye.
Cad ti waasikandi to Faransa taŋ ganii mbara tuakasi. Cad molo ri adol lo
gani sara ye. Sara ti unn̰nn̰a lo boro ye. Sa kallo tera inden, haabutoo ina disendaye.
Haagudu gani ri ana ili mo de, kuamaci kaaddunjar Tibî isti mbo Inî idi mbo indaye.
Haagudu Cad ta caki garbi na gim rad kaaddi “Lak Cad” uri tinde. Rad gi
saa taŋa ninn̰arinda ye, tebet de kusul ninda ye, Rad Cad gi ti niya embo ndaŋ-
ndaŋ te, tiro molo ka darta as na niŋa a saa mbo kuann̰oo mbo ulusiye. Darta as na
tiro namalaŋa wi aCad noŋ Nenjer noŋ Nina jiriya noŋ Kamiron noŋ ye. Mirsi Cad
taŋa wi arad ili molo uruŋaye ire.
Cad ti madari mbara kaaddunjar saa tebet de ninn̰ari tene, madari saa tebet
de ninn̰ari ila wo “naharta” uri. İn ken naharta mbara na wi ai Chari mbo Logon
mbo ye. Naharta mbara na wi ai Cad ta caki muta na gi mo ye.
Darta Cadko namalaŋa wi ari adol lo Liba iya, saba dol lo Sudan, garbi dol lo
Nenjer noŋ Nina jiriya noŋ Kamiron noŋ ye, muta dol lo du Afrik al Wusta ye. Cad
ti lari taŋ kooy ganii feree mo de ye, saa bar taŋa yoŋ muhit taŋa yoŋ munje
lardim kuaya ye.
Asima Cad ta gi Anjimena ye. Asima ti gani dar ta kuajo tinda gi ye. Cad
mo kanaa uare wi ai 100 molo kaaddur ye, yagu haakkuma taayiri wi ambara ye, i
faransaka noŋ aarinjeka noŋ ye.
6
CAD
RIî
GARBI
SABA
MUTA
7
FR : Soudan
EN : Sudan
Sudan
AR : نادوسلا
Igi karita Sudan ta ye. Sudanko tiro ganii 18 enenn̰eŋeraye, ila wo
“wilayann̰” uriye. Wilayann̰ molo sonaa wi a“mahaliyenn̰” uriye, i 133 ye.
Hilleje Masaraa kaaddur inda wi,a wilaya Garib Dar Fur caki Sudan ta
garbi na gi mo ye. Haagudu ganii tuu ka Masaraa inda wi,a Gireda Nn̰ala molo
saba muta na gi noŋ, Gadarif caki Sudan ta saba muta na gi noŋ, Kaîrtum
nduaruk Mayo noŋ, haagudu Amndurman Kaartum molo garbi na gi noŋ ye.
Haagudu ganii tuum koy indaye.
Sudan ti wasa ikandi to Afrikiyam dola a kaŋgalaŋa ye. Darta Sudanko
namalaŋa wi:a ri adol Maasar, saba dol Irittiriya mbo Usubiya mbo, muta dol lo du
Junub Sudan ta Afrik al Wusta mbo ye. Haagudu garbi dol du Cad mbo Liba iya
mbo ye. Haagudu Junub Sudan ti sene 2011 Sudan molo ninn̰iŋa ye.
Haagudu Sudan ti saba dol saa Bahar Furŋgi (Bahar al Ahmar) taŋam
Suadiye mbo lardu ene gi ye. Lardi Bahar Furŋgi ta gi niya embo kalla ye. Haabutoo
dar mo ndaca mbo ndina ja mbo niya embo awun tige.
Sudan ti ganii bolayenn̰ kaaddur tene, haagudu kuamaci taŋa kaaddunjar wi:a
caki garbi na gim Kuma Marre, muta dol du Kuîmaci Nuîba niŋî a ye, haagudu
saba dol du Kuîmaci Bahar Furŋgi taŋa ye. Haagudu naharta kaaddunjar taŋa
wi:a Nilî al Aîzarak noŋ Nilî al Abiyat noŋ muta lo kar Kaartum tira an Nahar al Nilî
kua ritau ken Maasar naka ye.
Kaîrtum ti asima Sudan ta ye. Haga udu Sudan ta caki ri ana gi saro nene gi
ye. Ganii ila i: Nubatiya mbo Bedawiya mbo ye. Haagudu Sudan ta caki muta
na gim, siŋa gee mbo sede mbo kaaddur indaye, ilim saŋga Dinî dir uri tinden,
haakkuma koy ruase tinda yeka, ka darta tuu mana koy kar sede ila wo seresin
ika egiye.
Ka Sudan taŋ kanaa uare wi a70 molo dole koy uati, yagu haakkuma taayiri wi a
aarinjeka mbo iŋa gilizi mbo ye.
8