Table Of ContentC~G.JUNG
.in lun1ea
......
arhetipurilor
fll
-'--' "Jurnalulliterar"
.I
Ii " .• -,•
. .
,<'
caiete de psihanaliza
T
JI
C. G. Jung §i Mircea-Eliade. Ascona 1'J51;---~r
Lei 190r
C. G. JUNG
•
IN ·LUMEA ARHETIPURILOR
Caiete de psihanaliza
Nr..4
•
Supliment al saptaminalului
JURNALUL LITERAR
Serie coordonata
de
Vasile Dem. ZAMFIRESCU
© 'l'oate drepturile asupra versiuftii de fata
rezervate Editurii "Jurnalul literar"
Reda,::tor de carte: Dimitrie STAM-ATIADI
Prezentare grafidi ~icoperta ; Ion PODOCEA
ISBN 973-95530-5-2
C.,G. Jung
IN L U MEA A R HEll PUR ILOR
J
7'raducere din limba germana,
prefata, comentarii ~i note
de
Vasile Dem. Zamflrescu
Editura "Jurnalul Literar"
Bucure~ti. 1994
INTRODUCERE IN· LUMEA ARHETIPURILOR
1. Incon9tientul personal 9iincon9tientul colectiv
Dadi incursiunea inincon~tientulpersonal descris de Freud
~iAdler poate fiechivalatacu 0 cobOrirein infern, ctlnoal?terca
incon~tientului colectiv.descoperit de Jung corespunde unei calii
torii pe 0 aWiplaneta.
Incon~tientul personal este repugnant~i .straniu. Dar. mai
ales repugnant. Pentrucaaici se acumuleaza, ca intr~unpor
tret al lui Dorian Gray interior,tot ceea ~eestenegativ in om:
tendintele incestuoase.~i paricide (matricide).pe care fiecarc in
divid Ie traie~te intre 3-6 ani, in cadrul complexului Oedip, ten:
dintele partiale sau perverse pe care sexualitate.3infantila Ie eta=.
leaza inca inaintea virstei de 3 ani (voaiorism,.exhibitionism,
masochism, sadism), inclinatiilespre inversiune sextlali(homo
sexualitate), vointa deputere in forme asociale,complexelede in··
ferioritate, intr-un cuvint egoismul..funciar .al lieearuia. Tonte
aceste continuturi se constitui~pe parcursulvietii individuall;.in
special in ontogeneza timpurie, din intilnirea dintre anumite in
stinde - sexuale, agresive, de.autoafirmare - ,. infhwntelcso
ciale~i socializatoare pe care le.excrcita inprimuLrind familia.
Infinita varietate 3 conditiilor biQIogice~i culturale in care se
produce socializarea individului .explica singularitatea· Con~inu.tu
rilor. incon~tientului personal. Fiecare. traie~te complexul Oedip,
deexemplu, intr-o formaproprie doar sie~i.
Ineon~tientul colectiv este, spre deosebire de ineonl?tientulin
dividual, 0 achizitie filogenetiea. A,icise eoncentreaza nu expe
rienta individuala,. ci experienta speciei. De aeeca ineon~tientul
colectiv este un incon~tient supraindividual; dimerisiunea.ine')ll-
-5-
~tienta universala. Fiind un precipitat al experientelor speciei,;,n
conlltientul colectiv este structurat deelemente care n-au fost ni
ciodata conljltiente,in timp ce incon~tientul personal cuprinde in
special continuturi care au fost cindva con~tiente. De aici stra
nietatea ce definellte inconljltientulcolectiv. Obiectivitatea incon
~tientului colectiv I-a determinat pe .lung sa-l echivaleze eu spi
ritu!. Incon~tientul pllrsonal poate fi echivalat, datorita con~inu
turiIor sale singulare, eu mfletul.
2. Ce sunt:a~hetipudle ?
I Ca elemente .alcatuitoare ale ineonljltientuluicolectiv, arheti
. pUrile sUnt definite de Jung ca patterns of behaviour. "Am nu
mit arhetip baza instinctual!, congenitala, preexistentii, respectiv
pattern of behaviour. Aceste imagouri sunt caracterizate de 0 di
namidi pe care nu0putematribui individului" (DieBedeutungdes
Vaters fUr das Schicksaal des Einzelen,inWerke,vol.'IV,WaIter
Verlag, p. 364).Caracterului suprapersonal alarhetipurilor, .lung Ii
adauga in aceasta definitie 0 aWi trasatura: caracterul instinc
tual. Ca experienta a speciei, ca mOljltenirefilogenetica, arheti-
~.purile sUntde ordinul instinctelor. Din punct de vedere filosofic,
ideea este de prima importanta: dadi arhetipurile sunt spirit
~iin aCl:.la~itimp instincte, aiunci natura' contine spirit Ili nil
este opusain intregime culturii. .lungsubliniaza continuitatea din
tre natura $i'cultura.
o alta definitie, continuta in studiul Conceptul de incon~tlent
colectiv din' prezentul .volum, accentueazii'o·idee asupra carda
.lung revine adesea : "Conceptul de arhetip, care constituie Unco
relat necesar al ideii de incon~tient colectiv, indica prezen~aanu
mitor forme in psihic, forme care sunt raspindite peste tot". A~a
dar, arhetipurile nu sUnt reprezentari innascute, ci forme innas
cute, cadre care in-formeaza experienta umana.
3. Reprezintaarhetipurile 0 descoperire a lui Jung?
Precursorii teoriei arhetipurilor, indicati chiar, de .lung, pot
fi impartlti 'in doua categorii: precursor!pe linie filosofico-re
ligioasa $i'precursori pe linie ~tiintifica. In prima categorie tre
buie inclus'Philo Judens, care prin arhetip intelegea imaginea lui
Dumnezeu in om, Dionysus Areopagitul, Sf. Augustin, dar mai
ales Platon,'cu' a sa teorie a ideilor. Kant, cu teoria formelor
a priori ide<sensibiIitatii~iintelectului, este marele precursormo~
dern allui·,Jung. Ginditorul elvetian insu~i sepune sub semnul
kantismului, cind declara ca arhetipurile sunt categorii ale ima
ginarului..
Pe linie.·$tiintifica, Jung Ii indica drept precursori pe Levy
Bruhl, care vorbea de reprezentari cOledive, pe Hubert ~iMauSs,
care, in istoria comparativa a religiilor, insista asupra cateoorii
lor imaginatiei, in sfir~it, pe Adolf Bastian cu ale sale ider ele
mentare sau originare.
-6-
4.Dadi ideea arhetipurilor nu este noua, care este specificu1con
tributiei 1uiJung ?
Ca ~iFreud in raport cu precursorii filosofici ai·ideii de in
con!ltient, Jung se particularizeaza printre autorii care teoreti
zeaza arhetipurile prin faptul ca se bazeaza pe 0 practica de cli
nica. Dintre fondatorii psihanalizei, Jung este primul psihiatru,
lucrind mai bine de 10 ani in clinica lui Bleuler din Zurich.
Spre deosebire de Freud, care a elaborat teoria incon!jtientuilli
personal pe baza tratarii nevrozelor, Jung descrie incon~ticntul
colectiv ~iarhetipurile sale in temeiul tratarii ~i cercetarii psi
hozelor, care pUn in evidenta structurile mai vechi !limai pro
funde ale psihicului.
Dar daca Jung ar fi fost doar un eminent psihiatru, el nU
ar fi ajuns niciodata la 0 teorie a arhetipurilor. Psil]iatrul Jung·
a fost dublat de un om de vasta ~idiversa cu!tura. Excelent cu
noscator al istoriei religiilor ~i,ca atare, apreciat in mod deose
bit de Mircea Eliade; Jung; a detinut ca nimeni altul domeniile,
marginale, devalorizate de cultura oficiala, cum ar fi alchimia,
astrologia, ~tiintele oculte in genere. Teza sa dedoctorat sus1i
nuta la profesorul Bleuler se intituleaza semnificativ Contributii
1apsiho1ogiaa9a-numite1orfenomene oculte..
Teoria arhetipurilor a luat na~tere din punerea in contact a
materialului psihiatric cu istoria culturii, Jung fiind una din ma
rile personalitati interdisciplinare ale Europei.Exemplul predilect
pentruJung se refera la materialul oferit de schizofrenie. Pc ho
lul spitalului unde lucra, Jung intilne!lte un psihotic care, age
zat la geam, privea spre soare ~i-~imi9ca spre stinga ~i spre
dreapta capul. Intrebat de Jung ce vede, pacientul raspunde :.,Nu
se poate sa nu vedeti penisul soarelui; dnd imi·mi~c capul in
eoaee !li-neolo,se.mi!lea9i el, !liastfel se na~te vintul". De abia
peste patru ani Jung va intelege semnifieatia acesteifantasme.
In eartea filologului Albrecht Dietrich Jung deseopera Ull text
religios - a~a-numita'liturghie a lui Mitra - foarte asemanator
eu fantasma pacientului sau. Unul din pasajele aeelui text :o;unii
in felul urmator: "Caci vei vedea atarnand din diseul solar Ceva
ea un tub". Pentru a demonstra -ea nu este yorba de coinci
C)
denta intimplatoare, ei de un motiv coleetiv, arhetipal, Jung
aduee in discutie ~i aIte produse eulturale eare descriu relatia
Dumnezeu, soare, penis, vint. Astlel, in·pieturile medieval", Bu
na-vestire este reprezentata prin intermedinl unul tub em'.)lcaga
tronul lui Dumnezeu eu trupul Mariei. Prin intermediul aecstui
tub coboara fie porumbeIul, fie Pruncul. Cum cuItura pacientu"
lui excludea posibilitatea ca fantasma sa se alimenteze din cu
no~tinte prealabile, Jung 0 considera un produs spontan Cllcon
tinut arhetipal. Trasarea de paralele cuIturale la un vis, fantas
ma sau delir individu~le este numita de Jung metoda amplificarii.
Dar cum e cu putintii ca schizofrenia sa spuna ceva despre
omul sanatos, ba chiar despre cultura sa? Prin metoda amplifi
carii Jung extindela un domeniu nou unul din principiile fun-
7-
TE EVlZ!UHEA ROMANI·
DOCUMENT A.RE
'damentale enuntate de Freud. Studiind nevrozele, intemeidorul
psihanalizei cons'tatasedi intresanatatea ~iboala psihica nu exis
ta decit 0 deosebire de_grad,~inu una de natura. Jung mentine
principiul, inlocllind nevroza cu psihoza. Specificul acesteia ar fi
ca incon~tientul colectiv, arhetipurile, existente in fiecare, illva
deaza ~icople~esceul, substituilldu-se realWitii.
5. Cum se fo1'meazaarhetipu1'ile?
Fiind vorba ,despre 0 mo~tenire filogelletica, problema fo1'
marii arhetipurilor ne trimite la biologie. In faza in care sep1'c
ocupa de mo!lulde fo1'ma1'eal a1'hetipurilor,Jung este lamarckist,
in sensul acceptarii ideii transmiterii ereditare a caracterelor do
bindite. In acest spirit Jung scrie in studiul Ube1'die Psihologie
des UnbewuBten (Despre pSihologia incon~tientului), 1912: "De
aceea s-ar putea admite ca a1'hetipurile sUntmai cu1'indintipiiri
rea repetata a reactiilor subiective" (p. 73, in vol. VII, Werke,
Walter Verlag). Tenta lamarckista devine ~i mai evidenta cind
Jung vorbe\>tede existenta unor arhetipuri regionale, chiar fa
mifiale: experienta unor indivizi ai familiei se intipare\ite \>1
transmite la generatiile urmiitoare.
Prima sursa a arhetipurilor 0 constituie intiparirea fenome
nelor fizice intr-un mod particular, prin intermediul reactiei su
biective. Fenomenelegeofizice de exemplu, nu se intiparesc ca
atare. Surprins de un cutremur, Jung are impresiadi se afla pe
spinarea unuianimal urias, care se scutura. In acelasi mod se
formeaza arhetipurilecare' se refera la fenomenele cosmice. Fe
nomenul universal lji permanent al alternantei zi':noapte se in
tipare\>tela nivel arhetipal sub forma unui zeu-erou carese naste
in fiecare dimineata ~i se urca in carul solar in care stdib~te
bolta cereasca.La capatul drumului il asteapta un monstru ca
re-I inghite. Eroul parcurge drumul inve'rs in burta monstrului
\ii,.dupa 0 lupta,apriga cu \iarpele noPtii, se na~te din nou.in di
mmeata urmatoare.
Dupa Jung, intiparirea fantastica a fenomenelo'r fizice ar fi
posibiliidatorita relatiei speciale,de "participare mistica", pc care
omul arhaic 0 are CllIUmea.Este 0 relatie in care obiectul si
subiectul nU'sint clar distinse:' "Ceea ce se petrece in afadi sc
petrece \iiin interiorul sau, iar ceea cese petrece in interior se
petrece ljiinexterior". (Die Struktur del' Seele, p. 177 in vol. 8
Werke,WaIter Verlag).
o •il douasursa' a arhetipurilor 0 constituie conditiile biolo
giceale organismuluiuman, resursele side instinctuale.-S.i aces
tea se intiparesctot prin intermediul reactiei afective fata de ele.
Astfel, sexualitatea apare la nivel arhetipal ca zeu al' fecundi
tiitii,ca •un ~emon feminin, nesatios de placere, ca diavolul in
su~icuIlic~~arede tap \iigesturi nectlviincioase.
Situatiile umane fundamenta:Ielasa si ele urme arhetipale salt
mitice. "Situatiile particulare, fie ca.e vorba de pericole trupe~ti-
-8
fie elle vorba de pericole suflete!?titrezesc fantasme colorateufec
tiv !?i,deoarece astfel de situatii se repeta, ell' se intiparesc ca
arhetipuri", serie Jung in acela~i studiu Stri.1cturasufletului (Die
Struktur ner Seele), p. 179. Balaurii pot fi intilniti in J)reajma
cur5urilor de apa, in special in zona vadurilor. Spiritele reie sa
la!?luiescin pustiurile lipsite de apa sau in {unduri de prapastie ;
spiritele moriilor se ascund in desi!?ulpericulosal padudlor de
bambus; nimfele tradatoare i~i au casa in adincul marilor sau
in bulhoanele riurilor.
In sfir~it, 0 a patra sursa a arhetipurilor 0 constituie eveni
mentcle !?ipersoanele esentiale ventru viata omului, care se re
peta constant. Barbatul, femeia, mama, tatal, copilul, triunghiul
familial produc cell' mai puternice arhetipuri. Astfel, in dogma
fica cre!?tina.trinitatea consta din tata, fiu !?isfintul duh, ulti
roul Iii numit in timpul mitic original' "sofia", care era de na
tura feminina.
6. Citeva dificultati
Ipoteza lui Jung referitoare la formarea arhetipurilor ca in
tipiirii"<;,prin mijlocirea reactiei subiective, a fenomenelor fizicc,
a fiziologiei umane, a siiuatiilor fudamentale, in. sfar~it, a per
soanelor 5i evenimentelor esentiale rididi intrebari care par a
fi'menite 'sanu primeasca un raspims.
Mai intii, s-ar parea ca numita ipoteza doar deplaseaza pro
blema, in loc de a 0 rezolva. Ea nu ne spune de ce f~nomenele
cosmice se intiparesc intr-un mod !?inu in altul, de ce alter
nania zi-noapte, de exemplu se fixeaza in plan mitic sub forma
cronlui solar. Nu cumva modul particular de intiparire pre:mpune
la rindu-i 0 grila apriorica, grila care singurapoate explica for
mele mitice determinante pe care Ie imbraca la .nivel arhetipal
fenomenele fiuce sau psihice? Daca este a!?a.atunci arhetipu
rile fiU sunt,un fenoment original', cumsustine Jung
o aWl dificultate rezulta din contradictia ce·se conturcaza
cIar in cuprinsul operei lui Jung intre defin:ireaarhetipurilor ca
forme innascute !?ianaHzele prilejuite de ipotezele referitoare la
formarea arhetipurilor. In aceste analize. arhetipurile apar mai
curind ca reprezentari, imagini innascute.
7. Aparitia arhetipurilor nu poate fi explicata
In perioada maturitatii, Jung adopta 0 atitudine noua-rata de
problema fOrmarii arhetipurilor, renuntind la tentativele anteri
{)arede explicare. Nu este vorbade 0 incapacitate subiectiva, ci
de 0 imposibilitate principiala. De!?istudiul comparativ alistoriei
culturii, pe de 0 parte, ~ial materialului psihiatric, pe de alta
parte, atesta existenta arhetipurilor, formarea lor nu poate fi ex
plicata din lipsa de mijloace cognitive. Intr-o nota.de subsol din
studiul Despre arhetip ell 0 speciala eonsiderare a eoneeptului.de
anima (1936), inclusiv !?iin volumul defata, Jung scrie: "flU se
-9-
