James Joyce

157 Pages·2015·2.26 MB·English

James Joyce

Parallel Texts

A Little Cloud Un norişor

Clay Lut

A Painful Case Un caz trist

Translated into Romanian by Edited by
Lidia Vianu
Violeta Baroană
ISBN 978-606-760-014-8

© The University of Bucharest
© Violeta Baroană

Cover Design, Illustrations, and overall Layout: Lidia Vianu

Proofreading: Violeta Baroană, Cristian Vîjea
Typing: Violeta Baroană
IT Expertise: Cristian Vîjea, Simona Sămulescu
Publicity: Violeta Baroană.

Acknowledgments
We have used for this edition the texts of three stories from Dubliners, as they first appeared
at Grant Richards Ltd. Publishers, London, in 1914.
James Joyce

Three Stories
Parallel Texts
Dubliners
from

A Little Cloud Un norişor
Clay Lut

A Painful Case Un caz trist

Translated into Romanian by Edited by
Lidia Vianu
Violeta Baroană
James Joyce
Three Stories From Dubliners
Translated into Romanian by Violeta Baroană
1

Table of Contents

Lidia Vianu James Joyce’s Silence p. 2

Violeta Baroană From the Story to the Word: Can Dubliners be Translated? p. 6
De la poveste la cuvânt: Poate Dubliners fi tradus?

A Little Cloud Un norişor p. 66
Clay Lut p. 93
A Painful Case Un caz trist p. 106

Notes Note p. 127
Information about the Translator p. 153
James Joyce
Three Stories From Dubliners
Translated into Romanian by Violeta Baroană
2

Lidia Vianu

James Joyce’s Silence

What is it that makes us wonder at Dubliners? Ce ne face, oare, să percepem Oameni din Dublin ca
What is it that urges us to read again and again Joyce’s pe un semn de întrebare? Ce ne împinge să citim, nu o dată,
one and only book, whose title ought to be Dubliners— ci de nenumărate ori, acea carte de James Joyce care ar
Portrait of the Artist As a Young Man—Ulysses— Finnegans trebui să se intituleze Oameni din Dublin—Portretul
Wake? It certainly is not because of the story, the artistului la tinereţe—Ulise—Finnegans Wake? Cu siguranţă
incidents, the suspense of waiting for an ending. nu o facem pentru suspans, nu pentru a descoperi cum se
Joyce’s alter ego, Stephen, puts it in the following încheie o poveste.
way: Stephen, care este un alter ego pentru Joyce însuşi, ne
spune următoarele:
I will not serve that in which I no longer
believe, whether it call itself my home, my Refuz să slujesc o cauză în care nu mai cred,
fatherland or my church: and I will try to express fie ea casă, patrie, ori biserică: voi încerca să găsesc
myself in some mode of life or art as freely as I can un mod în viaţă şi în artă prin care să mă exprim cât
James Joyce
Three Stories From Dubliners
Translated into Romanian by Violeta Baroană
3

and as wholly as I can, using for my defence the pot de liber şi deplin, folosindu-mă, drept apărare,
only arms I allow myself to use, silence, exile and de singurele mele arme—tăcere, exil, şiretenie.
cunning.
Este oare criticul literar chemat să clarifice ceva ce
Should the literary critic clarify what Joyce never Joyce nu explică nicăieri, niciodată? Secretele din scrisul lui
ever explains? His secretive manner of writing is the Joyce sunt la fel ca tâlcul nebuniei lui Hamlet. Ele trebuiesc
‘method’ in Hamlet’s alleged madness. It must be mânuite cu grijă.
handled with care. Cât despre exil, ajunge să ne gândim la viaţa lui
As for exile, Joyce’s life is explanation enough. Joyce—singurul irlandez din literatură care, exilat în
Joyce is the one Irishman in literature who, although an Europa, a scris aproape numai despre Dublin, folosind
exile in Europe till he died, wrote mainly about Dublin, istoria, muzica şi cuvintele irlandeze...
Irish history, Irish music, Irish words... Şiretenia? Cum altfel ar fi putut scrie Joyce o carte
Cunning? How else could he have written the one atât de lungă, în care se povesteşte mult, dar nu se încheagă
four-faced book that tells no story, and yet makes us feel nicio poveste, ai cărei eroi nu-i putem descrie, cu toate că
its heroes are part of ourselves? simţim existenţa lor de parcă ar fi a noastră proprie?
Joyce’s one faith is Lucifer’s NON SERVIAM. Joyce a avut un singur crez: NON SERVIAM. Nu
Joyce will not serve. Whether he means by this slujesc. Ce anume refuză Joyce—patrie, literatură,
homeland, literature, story, language, the reader must povestire, limbaj—cititorul singur decide. Ştim precis
decide. Joyce expresses himself ‘freely’ and ‘wholly’, in a numai că totul a început cu ziua de „Întâmpinarea
mode of life or art. One story, one life, one writer. It all Domnului” în 1882, şi s-a încheiat în anul 1941: între aceşti
began on Candlemas 1882, and ended in 1941. ani a trăit James Joyce.
James Joyce
Three Stories From Dubliners
Translated into Romanian by Violeta Baroană
4

James Joyce used to read dictionaries of Autorul acesta citea dicţionare în toate limbile cu
innumerable languages with more gusto than he read aceeaşi plăcere cu care restul oamenilor citesc poveşti. Tot
stories. He asked innumerable questions which he never el îşi punea o mulţime de întrebări la care niciodată nu a
answered. His questions besiege the reader. If the reader dat răspuns. Cititorul lui nu poate să nu şi le pună şi el.
means to see James Joyce for who he really was, he must Dacă acest cititor, însă, vrea să afle cine a fost James Joyce,
learn to inhabit his silence. ei bine, aceest lucru nu-l va afla decât din tăcerile lui.
The following translations of three stories from Traducerile din acest volum tocmai acest lucru
Dubliners have been trying very hard to respect that încearcă să-l facă: să nu tulbure tăcerea textului.
silence.

7 September 2015 Bucharest
James Joyce
Three Stories From Dubliners
Translated into Romanian by Violeta Baroană
5
James Joyce
Three Stories From Dubliners
Translated into Romanian by Violeta Baroană
6

Violeta Baroană

From the Story to the Word: Can Dubliners be Translated?

De la poveste la cuvânt: Poate Dubliners fi tradus?*

* Prima parte a textului a fost publicată în numărul 4 din Caiete critice, „De la poveste la cuvânt: Poate Dubliners fi tradus? (I)”, Anul 2015, Nr. 4 (330) / 2015,
Bucureşti, 2015, pp 53-67, (http://caietecritice.fnsa.ro/wordpress/wp-content/uploads/2015/03/CC-4-2015.pdf), iar cea de-a doua în numărul 5 din Caiete
critice, „Poate Dubliners fi tradus? (II)”, Anul 2015, Nr. 5 (331) / 2015, Bucureşti, 2015, pp 53-59,
(http://caietecritice.fnsa.ro/wordpress/wp-content/uploads/2015/03/CC-5-2015.pdf)
James Joyce
Three Stories From Dubliners
Translated into Romanian by Violeta Baroană
7

In a century when everything is ceaselessly changing, when Într-un secol în care totul este într-o perpetuă schimbare,
uncertainty becomes the guiding principle, when the values, într-o societate aflată în zodia incertitudinii, în care valorile,
norms, traditions and theories seem to have lost their compass,
normele, cutumele şi teoriile par a-şi fi pierdut busola, într-o
when the future becomes an abstract concept and the past is an
lume în care viitorul este o noţiune abstractă, iar trecutul un
artefact, the reader/the man of the 21st century is desperately
artefact, cititorul/omul secolului XXI încearcă disperat să-şi
struggling to find his identity. Holding onto his naïve belief, he
găsească identitatea. În naivitatea sa, scormoneşte în arhiva
rummages in the archive of his nation and in the one of his soul.
neamului, a generaţiilor, a sufletului. Citeşte năucit pagină
He reads the books from cover to cover and then he studies the
după pagină, carte după carte, critic după critic şi se trezeşte
critics; nevertheless he is at sea about what is going on. The
mai pierdut ca la început. Ideile îi sunt familiare, însă deloc
ideas sound familiar, but they are not in the least contemporary
contemporane, semenii lui nu sunt eroii îngropaţi sub colbul
issues. His peers are neither the heroes who have sunk into
uitării, dar nici protagoniştii S.F.-urilor; simte că este un hibrid
oblivion, nor the SF characters. He feels he is the crossbreed of
al trecutului şi un proscris al prezentului. Sorţii îi sunt
the past and the outcast of the present. Fate is undoubtedly
potrivnici fără doar şi poate, aşa că tot ce îi rămâne este o
against him; hence the only thing left is his boundless curiosity,
curiozitate incomensurabilă şi o dorinţă insaţiabilă de a-şi afla
his insatiable desire to search for his roots and to find his centre
rădăcinile şi prin urmare, centrul de greutate.
of gravity.

Given the circumstances, it seems that the only În aceste condiţii, se pare că singura scriitură capabilă şi
reasonable writing which is interested in taking the pulse of eminamente interesată să măsoare pulsul trăirilor şi să
experiences and detecting the stream of consciousness is înregistreze fluxul gândurilor, al conştiinţei, este cea tributară