Table Of Contenthttps://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
MBRODOT
ISTORII I
https://biblioteca-digitala.ro
HERODOT
ISTORII
ÎN DOUA VOLUME
EDITURA ŞTIINŢIFICA
https://biblioteca-digitala.ro
o
H E R O D T
ISTORII
VOL. I
19 G I
EDITURA ŞTIINTIPICA
https://biblioteca-digitala.ro
Studiu introductiv de Adelina Piatkowski
Traducere, notiţe istorice şi note de
Adelina Piatkowski - cărţile I şi III
Felicia Vanţ-Ştef - cărţile II şi IV
https://biblioteca-digitala.ro
STUDIU INTRODUCTIV
SCHIŢA ISTORICA A SOCIETAŢII SCLAVAGISTE DIN BAZINUL
EST-MEDITERANIAN lN1 AJUNUL RAZBOAIELOR MEDICE
Per.sonalitatea lui Herodot, datorită păstrării integrale a ope
rei sale, ni se înfăţişează şi astăzi, aşa cum a fost acum două
mii patru sute de ani în urmă, vie, iscoditoare, înclinată să cum
pănească oamenii şi faptele lor. Cicero l-a numit pe Herodot
„părintele istoriei" 1• Caracterizarea lui Cicero cuprinde o bună
parte de adevăr, fără pretenţia să-l identifr::e pe Herodot cu un
adevărat istoric. Herodot n-a fost altceva dedt un cercetător
harnic şi talentat (un lcr'topc:u~ ) care - depăşind preocupările
înguste ale logografilor - a trecut pentru prima oară la compo
ziţia istorică de proporţii vaste, axată pe un plan bine definit.
Faţă de lucrările predecesorilor săi, Herodot s-a avîntat în
Istorii la povestirea unui lung şir de evenimente din istoria
Orientului şi a Greciei. Nucleul central al acestor evenimente
care ţin de secolele al VI-lea şi al V-lea î.e.n., îl constituie
războaiele greco-persane şi împrejurările care au dus la izbuc
nirea ciocnirii între perşi şi greci. Deoarece Herodot a scris cea
clintii istorie cu caracter universal în literatura greacă, afirmaţia
lui Cicero. apare justificată, căci nimeni pină atunci nu se în
cumetase să închege povestea întîmplărilor din trecut într-o operă
de sine stătătoare, străbătută de un fir conducător, şi prea puţini
se interesaseră de istoria politică a statelor atunci existente.
Opera lui Herodot, intitulată simplu 1cr-rop1'1) - cercetare, în
stadiul de dezvoltare a istoriografiei greceşti cînd a fost alcă
tuită, nu putea cuprinde adevăratele cauze care au provocat
războaiele greco-persane. De aceea am socotit necesar să în
cepem Studiul introductiv cu o sumară schiţă a condiţiilor eco
nomice, sociale şi politice din secolele VI-V î.e.n. Această schiţă,
completată prin lămuririle date în Notiţele istorice nu are pre-
..
· 1 De Let,ibus, I, 1. r~· T ~-... ':· ... ~
' • I
https://biblioteca-digitala.ro
VI A. PIATKOWSKI
tenţia să suplinească lipsurile din Istoriile lui Herodot, provenite,
în parte, din concepţia despre lume şi viaţă pe care o avea „pă
rintele istoriei". Scopul ei, mult mai modest, este acela de a în
lesni cititorului recunoaşterea apropierii sau depărtării lui Hero
dot de adevărul istoric. Rîndurile de mai jos cuprind deci şi
unele referiri la analizele sau la explicaţiile lui Herodot asupra
evenimentelor pe care le ia în considerare.
1 Statele asiatice, Egiptul şi Grecia în secolul al Vl-lea î.e.n.
Istoriile, în măsura în care autorul lor a intenţionat să cer
ceteze cele mai îndepărtate rădkini ale războaielor greco-per
sane, încep în mod logic cu o expunere a istoriei Lydiei, căci, în
urma anexării acestei ţări, perşii au venit în contact direct cu
grecii din fonia şi cu cei din insule. Prin integrarea într-o sin
gură operă a istoriei statelor sclavagiste asiatice şi greceşti,
Herodot a dovedit un larg interes pentru dezvoltarea societăţilor
sclavagiste din vremea sa, interes dublat de o remarcabilă capa
citate în mînuirea imensului material pe care l-a strîns cu preţul
unor mari osteneli.
Atenţia istoricului din Halicarnas s-a îndreptat rînd pe rind
spre toate societăţile sclavagiste implicate în evenimentele din
secolul al VI-lea î.e.n., care au dus treptat la cucerirea întregii
Asii Anterioare şi a Egiptului de către perşi şi apoi la încercarea
acestora de a-şi întinde dominaţia asupra insulelor din Marea
Egee ocupate de greci şi asupra Sud-Estului Europei.
Trăsătura esenţială a orînduirii sociale din statele luate în
considerare de Herodot este întărirea continuă, în cursul seco
lului al VI-lea î.e.n., a relaţiilor de producţie sclavagiste, al că
ror caracter diferit şi inegal de dezvoltare a fost principala cauză
în izbucnirea conflictului greco-per~an de la începutul secolului
al V-lea î.e.n.
Dezvoltarea relaţiilor de producţie sclavagiste a determinat
în Asia, încă din mileniul al II-iea î.e.n„ apariţia unor state cu
teritorii vaste, care se menţin prin campanii de cucerire, princi
pala sursă a procurării de sclavi. Datorită acestor campanii,
urmate de masive strămutări de populaţie, precum şi apariţiei
unor mari centre orăşeneşti şi a drumurilor comerciale perma
nente, istoria popoarelor din . Asia se împleteşte tot mai strîns
https://biblioteca-digitala.ro
STUDIU INTRODUCTIV VII
cu istoria popoarelor din Europa şi Africa de nord 1• Istoriile lui
Herodot ilustrează cu prisosinţă progresul legăturilor ce se sta
bilesc între popoarele Asiei Centrale şi Anterioare, Egipt şi Gre
cia în prima jumătate a mileniului I î.e.n .
. Procesul apariţiei şi dezvoltării relaţiilor de producţie scla
vagiste în Asia, Europa şi Africa a avut o evoluţie foarte va
riată. Cele mai vechi centre sclavagiste s-au ivit în Asia Ante
rioară şi Africa de nord. Intre marile state sclavagiste existînd
încă din mileniul al II-lea - Asiria, Babilonul, Egiptul - şi vecinii
mai slabi, din care unii - de pildă Fenicia, Syria, Frigia şi
Lydia -, păşiseră de asemenea pe calea dezvoltării sclavagismu
lui, la începutul mileniului I au loc ciocniri grave, sub forma
unor războaie de cucerire, al căror ţel era acapararea de materii
prime, sclavi, precum şi obţinerea dominaţiei asupra căilor co
merciale. Cînd interesele marilor state sclavagiste nu coincideau,
izbucneau conflicte şi între ele, conflicte care duceau la depla
sarea temporară a dominaţiei politice.
Cel clintii stat sclavagist asiatic ,care a izbutit să alcătuiască
un regat bine închegat din punct de vedere administrativ şi să
ocupe o mare parte din Asia Anterioară şi Egipt, a fost Asiria.
Regii asirieni, prin cotropirile lor, şi-au însuşit principalele
surse de venituri ale teritoriilor ocupate, instaurînd stăpînirea lor
personală asupra pămîntului şi mijloacelor de producţie. Regele
Asiriei îşi asigură dreptul de a face donaţii templelor şi persoa
nelor din administraţie şi armată, donaţiile rămînînd în fapt pro
prietate regală. Agricultorii liberi, membri ai obştilor săteşti,
devin oameni dependenţi, a căror situaţie nu diferă prea mult
de cea a unor sclavi.
Afluxul de sclavi în statul Asiria, pe de altă parte, mina
ÎnEăşi existenţa acestui stat ros de contradicţii interne, şi depăşit
la un moment dat în posibilităţile de întreţinere şi control al
sclavilor. Stăpînii de sclavi, care aveau la dispoziţie munca a mii
de robi, erau proteguiţi de monarh şi se bucurau de mari avan
taje economice şi politice. Diferenţa între pătura marilor pro
prietari stăpini de sclavi şi membrii obştilor agrare se adînceşte
însă pe măsură ce povara impunerilor fiscale şi a prestaţiilor în
natură apasă tot mai greu asupra obştilor ; diferenţierii econo-
I Istoria universală, voi. II, Editura Ştiinţifi~ii. Bucuc~şti 1959, p. V.
https://biblioteca-digitala.ro
Vili A. PIATKOWSKI
mice şi sociale între oamenii liberi îi urmează în mod firesc şi o
diferenţiere juridică 1•
La antagonismul dintre sclavi şi stăpînii de sclavi, dintre
păturile privilegiate şi cele ale producătorilor agricoli care duc
pe umerii lor tot greu impozitelor, în statele sclavagiste de tip
oriental, al căror prototip este Asiria, se mai adaugă cu timpul
noi antagonisme. Stăpînii de sclavi, cu toate privilegiile de care
se bucurau, ar fi dorit să scape de amestecul puterii despotice
în treburile lor 2, să fie scutiţi de orice obligaţie fiscală faţă de
monarh ; de aici au rezultat grave contradicţii chiar între mo
narhul cu puteri absolute şi marii proprietari de pămînt şi de
sclavi, care nu o dată au complotat împotriva regilor ; o conse
cinţă directă a contradicţiilor care s-au ivit între monarh şi vîr
furile clasei dominante a fost şi lupta acestora din urmă pentru
autonomia centrelor orăşeneşti.
Acesta a fost începutul unor deosebiri simţitoare între viaţa
orăşenească, unde s-au constituit puternice forme de organizare
a clasei stăpînilor de sclavi, şi viaţa ţăranilor dependenţi, cu o
situaţie economică precară. Politica de proteguire a unităţilor
economice, pe care le reprezentau templele asiatice, a fost un alt
mijloc folosit de clasa dominantă pentru a se organiza cît mai
temeinic.
La începutul mileniului I î.e.n„ în timpul domniei lui Tiglat
palassar al III-lea, statul asirian, care atinsese o mare întindere
teritorială, trece printr-o gravă criză politică internă şi externă 3•
Miile de prizonieri aduşi în captivitate din teritoriile anexate îşi
îngroşau rîndurile cu ţăranii căzuţi în robie pentru neplata dato
riilor. Ţăranii liberi n-au mai fost în stare, la un moment dat,
să furnizeze un număr suficient de soldaţi armatei de cuceritori
şi asupritori de care statul sclavagist de tip asiatic avea în per
manenţă nevoie. Pe de altă parte, îmbinarea puterii despotice
(centrale) cu formele de organizare orăşeneşti şi a templelor
(autonome sau cvasiautonome), se dovedeşte din ce în ce mai
şubredă, datorită intereselor divergente în exploatarea bogăţiilor
ţării şi a imensului număr de sclavi avut la dispoziţie. Grupul
1 Istoria universală, voi. I, p. 477.
2 Ibidem.
a Vezi Notiţa istorică la cartea I, p. -4.
https://biblioteca-digitala.ro
