Istoria românilor, vol. 2

813 Pages·1943·50.801 MB·Romanian

by  Constantin C. Giurescu

ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN C. GIURESCU
Profesor la Universitatea din Bucuresti
ISTORIA
ROMANILOR
II
PARTEA INTAI
DELA MIRCEA GEL BATRAN
ALEXANDRU GEL BUN
PANA LA MIHAI VITEAZUL
Cu 177 de figuri In text si 4 hArti afarl din text
EDITIA A PATRA; REVAZUTA SI ADAOGITA
FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA $1 ARTA
BUCURESTI 1943
www.dacoromanica.ro
PREFATA. LA EDITIA A PATRA
Edi(ia de lap a patra In cinci ani dela aparitia volumului --
cuprinde, PP de cele precedente, o serie intreagei de addogiri,.
determinate de cercetarile Intreprinse fi de monografiile apeirute
Intre timp. Cuprinde, deasemenea, cciteva modifidiri de detaliu.
Mulpimesc i cu acest prilej specialiftilor fi marelui public
pentru prefuirea areitatii prin recenzii fi prin Insemnatul numeir
de cititori.
Bucuresti, Septentvrie 1942.
CONSTAN TIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
4
PREFAT
V umul de fatei urma sei dual povestirea trecutului nostru pan&
domniei lui Constantin Brcincoveanu (1714). Din cauza
desvolteirii date peirtii privind vechile institutii i vechea culturei, a
trebuit sei renunt in,sei la veacul al XVII-lea, oprind expunerea la
rnoartea lui Mihai Viteazul, pentru Tara Rorneineascli, la aceea a
lui Ieremia Movild, pentru Moldova. Altfel, cu toatel condensarea
pe care mi-am impus-o, proportiile volumului de fatei ar fi intrecut
ea mult pe cele obifnuite in asemenea lucreiri. i afa, el a ajuns la
aproape opt sute de pagine; de aceea, am socotit cei e preferabit
set-4 impart in cloud pdrti. Numerotatia este Inset- in continuare, iar
indicele la sfeirfit, astfel Mx& consultarea fi citarea lui se poate-
face cu ufurintei.
Am ceiutat, cum era fi firesc, sci insist asupra figurilor celor
trei strdluciti lupteitori pentru creftineitate, pe care i-a dat in reis-
iimpul acesta, neamul nostru: Iancu de Huniedoara, te fan cel Mare.
fi Mihai Viteazul. Am ceiutat, de asemenea, sei fac o parte cdt mai,
lared Ardealului: in afard de cele trei capitole ce-i sunt consacrate-
exclusiv, el ocupd un loe apreciabil f i în expunerea vechilor insti-
tutii fi a vechii noastre culturi. Singur imi sau deamei de lacunele.
pe care le are, mai ales In ce privefte formele de organizare, expunerea
mea asupra stiirilor de peste munti; sper bud cei se va tine seamei
de faptul cei e cea dintdi opera de sintezei conceputd în felul acesta.
0 parte insemnatei din ilustratiile ce insofesc volumul de fafei
mi-a fost pusei la dispozitie, in mod gratios, de urrneitoarele insti-
tutii ci persoane: Academia Românä", Secida Stampelor (fig. 26,
73, 77, 86-88, 153-456, 159, 163, 174, 176); Ministerul Afacerilor
Strbline, Serviciul Presei i Propagandei (fig. 9, 11, 12, 15, 27, 28,
31, 34, 41-43, 45, 47, 48, 52, 54, 58, 65, 66, 68, 71, 72, 80,
82-85, 94, 103-105, 107-111, 113-116, 123, 124, 126-129.
133, 140, 147, 148, 157, 158, 160, 161, 164, 165, 173); Comisia.
www.dacoromanica.ro
VIII ISTORIA ROMANILOR
Monumentelor Istorice (fig. 5, 13, 16, 17, 20, 23-25, 29, 30,
38, 40, 46, 53, 67, 89, 90, 112, 120, 125, 130-132, 134-139,
141-146, 162, 170, 175); Muzeid de Artd religioas6 (fig. 35-37,
36, 169, 171); Muzeul Militar (fig. 63); Muzeul Municipiului
Bucure§ti (fig. 1, 75, 76, 81, 150-152, 166-168); Muzeul
Regional Oltean, din Craiova (fig. 172); Muzeul National din
Budapesta (fig. 8); profesor unversitar Al. Tzigara-Samurca§,
Directorul Fundatiei Regele Carol I (fig. 69); profesor C. Moisil,
Directorul General al Arhivelor Statului (fig. 6, 7, 59-62, 64,
91, 92); profesor Gr. Avakian (fig. 95-102, 106, 117-119).
Acestea din urmd, infdliyand fragmente de ceramicd yi, un fragment
de za, descoperite toate in sdpdturile dela Cetatea-Albd, precum yi
o vedere a cetiltii de acolo, sunt inedite ; ele insofrsc rapoartele ofi-
ciale prezentate de prof. Gr. Avakian Muzeului Militar din Bucu-
re.yti, asupra sdpdturilor efectuate la Cetatea-Albei, In campaniile din
1930 fi 1931. Rog pe conduciltorii tuturor institu(iilor de mai sus,
pe colaboratorii acestora, precum §.i persoanele amintite, sa- pri-
meascd incii odatei dilduroasele mele mul(untiri.
Schifele de heir(i reprezentdnd campania din 1467 (fig. 14),
campania din 1498 (fig. 18), lupta dela Tili0e (fig. 57), lupta
dela , elimbeir (fig. 78), precum 0 drumul urmat de oastea lui Mihai
Viteazul in 1599, 'And la Sibiiu fi apoi, in 1600, 'And la Suceava
(in harta nr. 4), sunt reproduse din lucrarea d-lui General Radu
Rosetti, Essais sur l'art militaire des Roumains, Bucureyti, 1935;
schifele privind lupta dela Cdlugdreni (fig. 74), din aceea a d-lui
General Al. Ana.stasiu, Bätdlia dela alugäreni, 1595, ed. 2-a, Bucu-
reyti, 1928. Harta judetului Seicueni am luat-o din lucrarea d-rei
Ecaterina Zaharescu, Vechiul judet al Saacului In lumina istoria
§i antropogeografic6, in Bul. Soc. Geogr., t. XII (1922), iar chipul
lui Iancu de Huniedoara, din lucrarea d-lui Const. Karadja, Despre
editiile din 1488 ale cronicei lui Iohannes de Thurocz, in Mem.
Sect. Ist. Acad. Rom. t. XVI (1934).
D, Constant Grecescu, asistent universitar, yi, d-1 profesor Mihai
Sdnzianu au alciituit indicele acestei lacreiri, iar d. profesor D. Bodin
a citit odatd intreaga corecturd. Le exprim la cdte fi trei deosebitele
nzele multumiri.
Bucuresti, 23 Aprilie 1937.
CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
URMASII LUI MIRCEA CEL BATRAN PANA LA
VLAD TEPES
Vlad Dracut mutt vestit prin vile-
jie fi infelepciunes.
(Walerand de Wavrin, partici-
pant la campania din 1445).
Dupd moartea lui Mircea cel Bdtran, urmeazd o epocd de scd-
dere in istoria Tdrii Românesti. Este epoca luptelor pentru tron,
cu tot siragul nenorocirilor si umilintelor care se leagd de o ase-
menea ispravd; este epoca desbindrii in partide potrivnice, bucu-
roase pentru reusita planurilor lor, de ajutorul, ce trebue apoi
plätit asa de scump, al strdinului. Tocmai in vremea chid, stransi
dinspre miazdzi de puterea in plind expansiune a Turcilor, ar
fi trebuit sd facem front cu toate forOle noastre in aceastei diregie,
tocmai atunci survin luptele intre urmasii marelui Mircea, asa
zisii Drilculefti, dupd numele. lui Vlad Dracul, si intre Detnefti,
urmasii lui Dan I. Ar fi insd o greseald sd se creada cd membrii
uneia din aceste cloud ramuri eau luptat exclusiv cu membrii celei-
lalte: in realitate, s'au luptat intre ei Si membrii aceleia,si familii.
Fiind Tara Româneascä vecina cu Turcii si cu Ungurii, e user
de bdnuit cd pretendentii la tron au apelat &And la unii, când
la ceilalti. Dar ar fi o noud greseald sh se creadd cd aldturarea
la unul din acesti puternici vecini insemna o atitudine perma-
nent ostild celuilalt. Indatd ce imprejurdrile se schimbau, fostii
dusmani deveneau aliati si viceversa. De altfel chiar dacd, in
fundul sufletului lor, unii dintre urmasii lui Mircea de pildd
Alexandru Aldea ar fi fost constant de partea crestinilor si ar
fi voit sd facd o politicd consecventA in acest Bens, erau impie-
decati de faptul, determinant, al vecindtdtii, pe intreaga linie a
Dundrii, cu Turcii. In cAteva ceasuri, cetele prddalnice de pe
i
www.dacoromanica.ro
2 URMA$II LUI MIRCEA CEL BATRAN PANA LA VLAD TEPE
14rmul drept §i, in douä puncte Giurgiu i Turnu §i de pe
eel stäng, se puteau arunca asupra tàrii, desläntuind prdpädul
Insu§i Mircea trebuise, In cele din urm6, sà recunoasa aceastä
fatalitate a a§ez6rii noastre; cu atät mai mult aveau s'o fac6
urma§ii. Dintre ace§tia, Vlad Dracul ocupä un loe mai insemnat;
ceilalti n'au cine §tie ce importantä, de aceea nici nu vom insista
asupra stäpAnirii lor.
Mihail I, fiul lui Mircea cel Batran, fusese asociat la domnie
de tata-sdu; 11 gäsim In aceastg situatie In 1413; poate c'ä o avea
chiar din 1409. In primul an de stäpânire e lini§te; In 1419 lug,
ca o consecintä a luptelor dintre Turci i Unguri, Mihail pierde
cetatea Severinului, ocupatä de ace§tia din urmä (dupä 28 Octom-
vrie). Curänd dupd aceea, pe la inceputul anului se ridia
1420,
Impotriva lui un pretendent, anume Dan al II-lea, fiul lui Dan I;
rivalii eran a§a dar veri primari. Dan avea legäturi ca Turcii,
cuno§tea §i pe Bizantini, care-i puseserä la dispozitie o corabie
spre a se intoarce In tarà. O primä luptà Intre Mihail i Dan e
defavorabilä acestuia din urma. 0 a doua luptä lug, In care a
avut §i ajutor turcesc, Ii aduce biruinta. Mihail cere acum sprijin
dela Sigismund, regele Ungariei; acesta Ii trimite Inteadevär un
corp de oaste, pe la sfär§itul lunii August. In noua luptä, foarte
cancen4, care urmeazà, Dan Invinge pentru a doua oarà. Mihail
cade pe ampul de bätälie; aceea§i soarta a avut §i comandantul
corpului de ajutor. unguresc, banul Stefan de Losoncz. Dintre
documentele emise de Mihail, meritä 66 fie mentionat acela din
1418 prin care el acordä « oaspetilor », adic6 SaOlor din Cisnliclie
(Heltau) « §i oamenilor lor anume Românii », dreptul de pa§te
turmele lor « In muntii no§tri ». A avut doi fii, pe Radu i pe
Mihail: niciunul n'a ajuns sd domneasc6.
Turcii cari insotiserä pe Dan, drept rdzbunare pentru ajutorul
dat de Unguri lui Mihail, trec In Ardeal i pradd in regiunea Orä,-
§tiei precum i In Banat, In pàrtile Lugojului; un alt corp de
oaste ataa Cetatea Alb6, In Moldova, f6r6 succes
Dan al II-lea 10 Incepe a§a dar domnia In 1420; ea va dura,
Cu mai multe intreruperi Insà, p5.116 in 1431. Prima lntrerupere
e In 1421, and constatäm pe tronul Tärii Române§ti pe un alt
fin al lui Mircea cel B6tran, anume pe Radu zis Praznaglam
(« chelul »). Acesta vine ea ajutorul Turcilor pe care, se vede,
www.dacoromanica.ro
DAN AL II-LEA
3
nemultumise Dan. La 17 Mai 1421, Radu intdre§te Bra§ovenilor
privilegiul lor de comert; alte documente emise de acest voevod
poartà data 1 Iunie i 21 Noemvrie 1421. In anul urmdtor lusa',
Dan izbute§te, cu ajutor unguresc, sà-§i reja tronul. Il vedem,
intärind, la rändul lui, Brasovenilor acela§i privilegiu, la 23 Oc-
tomvrie 1422. Impreunä cu generalul Pippo Spano, Florentin de
origina, dar in serviciul lui Sigismund al Ungariei, Dan ataca
cetatea Silistrei §i bate pe Turci. Probabil cu acest prilej, s'au
reluat §i cetätile de pe tärmul stäng, Giurgiul §i Turnul. O ase-
menea ofensiva' ing nu putea rdmâne färä räspuns din partea
Turcilor. De aceea sultanul hotári sd ajute pe Radu Praznaglava
spre a-§i rená§tiga tronul. Inteadevär, la inceputul lui 1423, acesta
trece Dunärea cu o puterninä armatà, este insä bltut de cdtre
Dan (26 Fevruarie 1423). Urmeaz6 un nou atac al lui Radu, se
pare incununat de succes, pentru ca in toamna aceluia§i an Dan
sä se reintoarcd, bine inteles tot cu ajutor unguresc, §i sä-§i
reia tronul. Biruinta e insä de scurtá duratà, deoarece in anul
urmätor (1424) Radu e din nou domn, cu sprijinul unei armate
turce§ti. *i de data aceasta, Sigismund trimite ajutor proteja-
tului säu; Dan este insá cumplit bä'tut §i abia scapä cu vieatà
trebuind sä se refugieze in Ardeal. Cu treizeci de am mai inainte
§.1 Mircea cel Báträn trebuise sá se retragä peste munti, la Bra§ov,
dar ce deosebire de situatie! In timp ce Mircea discuta dela egal
la egal cu regele Ungariei, Dan este un vasal, cäruia Sigismund
Ii acordase ca o favoare dreptul a avea monetárie sau haraghie
proprie. « Ciici s'a indurat domnul meu craiul asupra domniei
mele spune Dan inteo confirmare din 1424 a privilegiului co-
mercial bra§ovenesc §i m'a primit drept slugä credincioas'ä a sa
§i mi-a däruit haraghie de bani ca sä fie §i in tara dominei mele,
precum este in tara lui ». Reinstalat in toamnä cu ajutor ungu-
resc, Dan intäre§te Bra§ovenilor la 10 Noemvrie privilegiul lor
comercial. In cursul celor doi ani urmatori, au loo iard§i ciocniri
cu Turcii. La inceputul lui 1427, in Ianuarie, Dan e izgonit din.
nou de cätre rivalul sä.u. De data aceasta, Sigismund se hotä'rà§te
porneascä In persoanä* in ajutorul voevodului muntean;
« sä"
expeditia se termina in chip fericit, deoarece Radu e izgonit
pentru totdeauna iar Dan reinstalat in domnie (primdvara
anului 1427). Giurgiu este reluat; se face chiar §i o tentativa'
I*
www.dacoromanica.ro
4 URMASII LUI MIRCEA CEL BATRA.N PANA LA VLAD TEPES
lmpotriva Silistrei. Nici ultimii ani ai stapanirii lui Dan nu sunt
insa-ani de liniste. Dacd nu mai are de luptat pentru mentinerea
sau reastigarea tronului, In schimb fug face cateva expeditii In
afara hotarelor.
In 1428, el Insoteste pe Sigismund in campania impotriva
Turcilor si e infrant, aldturi de suzeranul sau, In lupta dela Golubac,
(citeste : Golubat) in Serbia (3 Iunie 1428). Rezultatul este eh'
Tara Romaneascä trebue sà pläteasca Sultanului « tributul intreg
(integrum censum) nu se spune cat anume « oile »: se stia,
se vede, numarul. Despotul sarb George Brancovici, pe langa raga-
duiala unui tribut de 50.000 de galbeni, va da, mai tarziu, si pe
fiica-sa Mara, in haremul lui Murad. In anul urmator, 1429, inainte
de luna Iunie, Dan Intreprinde un atac impotriva Chiliei pe care n'o
poate lua rasa ; la intoarcere armata ii este batuta de Alexandru cel
Bun. Un al doilea atac, in 1430, inainte de 11 Noeravrie, n'are
mai mult succes: Chilia rarnane Moldovenilor (vezi si vol. I, p.
507). Pe langa faptul cd nu putuse relua aceasta veche posesiune
a Basarabilor, Dan nu are nici Severinul (vezi fig. 1), unde Sigis-
mund repetand experienta lui Bela al IV-lea cu Ioanitii, aseaza
de data aceasta, pe Cavalerii Teutoni (1429). Acestia mai ocupa
ceatile Orsova, Mehadia, Almasul, San Petru, Gureni, Iladia,
Crasova, etc. ; li se mai da pe deasupra i monetariile din Sibiu
si Brasov, precum i ocnele din Ardeal. Cu toate acestea, Teu-
tonii n'au corespuns asteptärilor, ca i Ioanitii altadat'd ; In 1435,
ei parasesc regiunea, lasand ca lupta impotriva Turcilor sä fie
purtata de un Roman, om al locului, de Iancu de Huniedoara.
Nici cetatea dela Bran, unde Mircea si Mihail îi inuserd va-
mesii i ostasii lor, n'a putut fi pastratä de Dan ; in 1427 ea e luatd
in stapanire de Sigismund i rdmane de aici incolo statornica a
Ungurilor.
Alexandru Aldea. Ultimul document dela Dan este din 30 Ia-
nuarie 1431, cand el confirmd Brasovenilor privilegiul comercial eli-
berat lor de Mircea cel Bätran. Ce s'a mai petrecut dupil aceea, nu
se stie sigur, constatam numai ca In vara aceluiasi an, domn In Tara
Romaneascä era Alexandru-Aldea ; acesta venise cu ajutor dela
Alexandru cel Bun, domnul Moldovei. Se pare ea Dan a fost
nevoit sa se retraga. peste Dui-16re. Schimbarea are loc inainte
de 14 Iunie 1431; la aceasta data, Aldea serie autoritatilor din
www.dacoromanica.ro
ALE XAND RU ALDEA 5
axiq-'triCg----AroC.f.."... e"e 6.1."0.", 'ff lI-,T/g felAnM,SA1R.4V. 7", 3-'1 a,,,t "., A ",,i,x,,,. ...e/..f.i/a....,. ,g.
talc. 4i mo6ti. v..1 .1., ; -
Vi.uist.iVe.+4 rf4 .44/x e VP:.
..,s...4-440,-4,-,A/,,w(0 .i6-t-4z..-. -.n,w,..6-«i"t.i A- r,; ,.4..-.if4 .:4 .CE% ...,.,-<,(et '.,*,k..-e,:.: .
. i i-tak00-i ti y7,04t... c- ,
Xeitc. esvireri-,-;¡"H. "E-4 A... -t cic WE- irt"1"41,:24f-f4
- 1 4...,Fitirrif Tajo ...,f tieE elitn* .,..,caqI
..,..,: C daaAirt:
.;-i:-1.1 ACIca.V' a4 t.r÷. ..caf."..v:'-''-;'7. .l.i. ,':rTiat -qia. e -......'. 6((.V.i./i 4('-4*.-.
es b''..k Af4 ry f 'A-...'.. rrao e .1-'6, a2,,,,..,,,...
i 7., in-,-7e,..41.i-,,-44,41,;;-:-.4i;:,,I. ,,, ,g,
N .q d,3,,..-i-. F.ikA.i l- r,5.,,1fA.-,k.i ,,4,1. c ,..7 -4t1 'r. ;,,x4'.....
.%:',-- 08.:-4P r,c.. f.a. nc...., 7 d fl, 6 ,t e. ,.., *IliA. i'-.'t4 a. 7i4l
i 4. e ciir'ecf.rx
. Ay-0...7o
(...2. t4H.L-Hr 4.!es -i ons..
,cle i c pere4 Ai ttil (-no Edit
jb.k-ti E li. 0.4
4 di H 44 tr. 44 GA ',. ti
, ;. ,E..i-, ffft H;;o/ c.ti/ rCiy t-ri,-;:ta.,:a' .a., kt- .4A..,k E.r. i NeH1., 4r.vi,, ircn"ti7 TH--c-3r,4.H1,1 i.4c7.a4--i,6..3..4--- :-.,
`4i.Qc. .t1r:,4,,: 1?.(.4( .r Y,,;,- l..a.d, -A cNr. v N. tr -- gr. ,u".......c.,,'sr cit 6I-- . He÷ Io. 1w31, ,1c4.4. .,vl..t..rC. a4. ..it ....,,
- di -1.- e .. 6 utH
.kl':''- , 1...:, ,2,.,7,e ,. iM ,(A,-,-k,-, r,-.. .,dlv_i , ,qtrce (,-a-l rea,ft e r, ,41,t (A.'
cc:: ri. Trr rd re. ter . 0if/ ......d e 11
1,6 C f imp( W e
.1.t.i.1. i,r:,i 4 0,14 V/ 1-....(* I,,` ,E r..a7. 71..4A6 -.e4. ,Ec. 2rr, P....,.,.:::...1A »a etr7G).2 %n foih,,.....) 14.:.us17,,,
ii it r.-/ A.k ; .4!
ea 4 ,..A-H Hi- a cIe.t..4.Fr,, cm Epi=. Ve, i AA s v
-*v., 4 girt.E.T..7.1..,....+,' ..,4,,,,,4_,.....r..,:..,. -*-4.4/.4.,.,
al ..4;t, (46 A.1 .at Iriri.,;:,r1i4,,,, IC 6 Pi, t_,c,i.
- .E., (,---4.;.{..,. V.rt4
. ' MHAEA17. ..02' {4 .C, Al eI 'Is-AA-1;4 e do . L-0,...;,1 ,-.4 ,. tis
: r, ii!4.,1. 1'.i... .q. fit( cl,. c A' 1/4 t,iri, rig , (07- 7E" eA,k... 1
.,,, .7*.
. :
Fig. 1. Hrisov dela Dan al II-lea, seria In Arges, Decheinvrie t;
anul lipseSte. (Muzeul Municipiului Hucuresti).
www.dacoromanica.ro