CONSTRUCTII PENTRU AMATORI. PUBLICA lE LUNARA EDITATĂ DE REVISTA" T1JNTA I

24 Pages·2009·8.41 MB·Romanian

..
CONSTRUCTII PENTRU AMATORI. PUBLICA lE LUNARA EDITATĂ DE REVISTA" T1JNTA I TEHNICA" • 24 PAGINI-2 LEI
PANOU EXPERIMENTAL
MONTAJE
LABORATORUL PENTRU
CU
~ ~~~t
,~t~ .r- Nicolae GALAMBOŞ
/!!rA.
'. Zlsto"lo,. ,espectiv pent,u atinge,.a cel putin 1.5 mm. In punctele de lipI etaj de audiofrecvenţă.)
cu,ontilo, do col.cto, la o tensiune turi se traseazl carculele cu un dia Schita nr. 21a indică fişiile de fixare
datA, rezislenţele se inlocuiesc tempo- metru pUlin mai mare decil grosimea din mijloc pentru tranzistori, iar schiţa
liniei. nr. 2Jb rezolvarea punctelor de fixare
se ajunge uşor la valoarea optimA ce In vederea expenmenUhii unui mon firi capse.
rula de parametrii pieselor folosite laJ, panourile experimentale uzuale Fişiile pentru alimentare se tale la
Se mAsoarA apoi rezistenţa polen- se fac ori cu circuite imprimate specia dimensiunile: 3 mm lăţime si 120 mm
1iometrelor si se inlocuiesc cu rezis- le, ori se fixează capse si cose pe o lungime (4 buc.). In placa se practică
ELECTRONISTULUI tente fixe de aceeaşi valoare. Daca placă de lextolil in vederea prinderii orificii de 3 mm in care se fixează fi
monta,ul funcţion.azA coroct, se e ••· pieselor siile.
cutA schema recomandatA şi se mon- Pentru cei care nu posedA capse şi Pentru fişiile de mijloc se taie un
teazA «definitivlt. cose recomandăm fixarea pe placă număr corespunzător de bucăţi de
Celor care vor să realizeze şi un cir a unor fisii de tablA de alama (Ia nevoie, 3 mm lAtime şi X) mm lungime. Se exe
cuit Imprimat corespunzator schemei labla cositorită de la cutiile de conser culA in piaeI, in sfîrşit, găuri de (/>3
Treclnd la executarea practica a experîmentate funcţional le recoman ve) conform schi1ei nr. 1. (Precizăm mm la o distanţă de 15 mm. iar capelele
unul montaj, amatorii au nu O data dăm să ţină cont de norme~ interna ca am desenat şi piesele pentru un se îndoaie conform schiţei.
surpriza ca rezultatele s6 nu fie cele Ilonale, care prevăd ca lipiturile sa fie
scontate. Motivele pot fi diferite: ne distanţate intre ele cu un multiplu de
respectarea schemei, legături gresite, ~ 5 mm. Pentru avansaţi sugerAm ca ~c==:;::::====:::uu -
greutatea de ZI procura piese identice piesele sA fie plasale pe o hirtie Ira •
CII cele recomandate in schemă (de sală cu un rastru avind palrAtelele c
mulle ori şi parametrii tranzistorilor conform normei. li
diferi practic de cei men1ionaTi dE' IncepAtorii pol aşeza piesele P!t un
autorul schemei, chiar dacA denumi carton trasat cu rastru conform nor
rea şi «codul» tor corespund celor mei, iar conexiunile se deseneazA pe •
recomandate pentru montaj). spatele carton ului in aşa fel incil să
Pentru evitarea acestor neajunsuri nu se intretaie. ~
se fac montaje pe panouri experimen Desenul obţinui se transpune pe .
tale (<<pe scindura») cu ajutorul pie circuitul imprimat. liniile nu trebuie
selor care 5-8U putut procura să fie mai inguste de 1 mm (de prefe ~C========:::JI
In vederea polarizarii corecte a Iran- rat 2 mml iar distanţa inlre linii de
ne piese. Tubul folosit este de tipul
6H 14 'il' - 6H jfj'- ECC 85. Prim. p.rt• •
Instrument de mare utilitate. grid-dip
meter-ul este folosit curent de radioama tubului lucrem ca oscllator in montaj
Colpltu sau detector. Iar cealaltă parte a
tori (~i radloconstructori) la acordarea
tubului ca amplificator de cc.
circuitelor oscllante la rece cit ,1 la deter
METER Instrumentul de mlsurl are sensibilita
minarea frecvenţei unui semnal radio. (In
tea 1 mA.
strumentul «Iucreul», de regulI. ca osci
Condensatorul variabil 2 x 200 pF capa
lator - cind determinăm rezonanţa unul
tng. III. MIHAESCU circuit - sau ca undametru cu absorbţie. citate maximi trebuie să fie de buni cali
tate (eventual. pentru 30·1 realiza, de la un
atunci cind determinăm frecvenţa unui
condensator obişnuit se vor scoate o parte
semnaL)
din plic!.)
PRREIZMUELI TTAETMEEL·EC ONCURS dipL-am reetaelrizual re(alu curninudl cciarc uoist coilsactoilar)n ts. eg rciud Instrumentul lucreazl pe 7 game ~i i,i
schimbleenul de lucru din comutatorul K.
plea~ă inductiv cu circuitul; mlrlnd frec
Gamele de lucru sint: 0,4 - 1 MHz;
venţa se observă el. pentru o anumlel
RADIODEŞTEPTĂTOR ... 0.8-2 MHz; 1.8-4.5 MHz; 4-10 MHz;
frecvenţl, indicaţia Instrumentulul va fi
ÎN CÎTEVA ZECI DE VARIANTE! 8-20 MHz; 18-45 MHz; 40-100 MHz.
miniml. Aceasta va fi tocmai frecvenţa pro
Datele bobinelor: L = 1 ,6 mH ; L - 0.4
prie de rezonanţă a noului circuit, deoa 1 1
SOlutiile primite - 61 pinl la Inchiderea concursUlUI, rece aici absorbţia este maxlml (fig. 1). mH; L)=78 )lH; ~4-16 ",H; 1..5=4
3re auiAlte arpiolirc a-ţiea tue hdneicmăo, nos itnraetp, upizraabctiilCA sfAurrAlA edxec efpaţnitee.Z Ieo La mlsurarea unei frecvenţe acordăm )!HL. ŞLI6 L=0s.e7 8e)xleHcu; tiL Jin= Ofi,r1 6C}uJEHm. cu fi)
p" roInggraemnl opzlnllAa tela. dOisep loaz mitiveeclaen disem aeclţei odnea rh.o droel olag delrsleta cnu- gvar idfi- dmipa-xmimetlr, udl epcii nel nceinrgdi aI nadbicsaoţirba isdc avi aa rfii = 01. 1 mm2 ; l] şi l4 din CuEm cu r/J = 0,3
1s1o (luatipilete p"r ocopmusaen daeu cdeelep AmSaitl dmivueltr.s ede IsnesOtarli,a ttiei mteah nciocne ~ maximl, situaţie specifid fenomenului de mm; lS din CuEm cu (/> = 0.5 mm; din
cursului nostru: punerea In functiune a unui radiore rezonanţl. Vom reaminti că la pornire CuAg cu 1/> = 2 mm ; L din CuAg cu <b =
7
ceptor la ora prestabllltl. <In numerele noastre viitoare acul instrumentulul Indicator se plaseazi =- 2.5 mm.
ivdoemU ep, uIbchliceam. edlee a,liU ceol, n-strsuacut iiclee l cpaurţei na rv opmut eean fui nuttiali spre mijlocul scai ei prin potenţlometrul P. La aparatul de mlsuri se montează un
zate, cu unele adaptAri, In zone de Interes mult mai Construcţia este simpli ,i necesitl pUţi- soclu de tipul celor de magnetofon sau
larg dec" cel Icontat de rubrica noastrA de mlniauto
mat/zAri. Vom menţiona bunAoarl loluţla unui stu
Idnecnlut zIdned laIn InIclthletumluAl upno linteuhmnAicr Adtoinr dBeu cIumrpeu,tlIl ucrai ref.i 180 20k
cartell-program, sugera o lumi de actionAri variate,
In trepte. de cea mal largA eflcienlA; de ."emplu. co +200V
manda de la dlltanţAa unor nava I8U aeromodele etc.1 1< .......- ......- 1--...
Respectind condlţllle concursului, Juriul revistei a
premiat InsA lolutia cea mal Simpli (cu minimum de L
modlflcirlln mecanilmul proprlu-zllal ceasornicului).
o lolutle uşor de realizat. aplicabJlA oricArui tip de
radio ,1 de de,teptltor, relPecllnd totodatA normele
de lecuritate tehnice.
O altfel de solutionare ne-au propus: doctorul
Dan Hecula din comuna Sta/nici (jud. Arge,) "
Victor Stoichlcl din Bucure,tI, So.eaua Oltenitei
83-85, cl,IIOltorli unor abonamente pe un an la «Teh
nlum»-11. SoluţII apropiate, menţlonabll., ne-au mai
trimis: Nlcola. Marcu din Bucure,ti, Raph ••1 C lolac Fig. 1
din Turnu-Severln, Cltllin Bung.ţlanu - Bucureşti
,i Virgil Mlllt&ru - Drlohani, pe care de aseme
nea ne Ingăduim 86-1 felicltlm, IncluzTndu-i In viitor fOOr
printre colaboratorii permanenll al revistei.
Fig. 2
87k
RECEPtfOR REFLEX
"JiRANZISTOARE
cu
rn multe receptoare economice, cu se realizeazA pe un tor de feritA cu
performanţe indeajuns de bune, se diametrul de 8-10 mm, pe care se bo
utilizeazA scheme reflexe, respectiv bineazA L3 cu 70 de spire ş.i L4 cu 200
scheme in care unul şi acelaşi eh'J de spire, din sirmA de cupru-email
este folosit atit ca amplificator de inalta cu diametrul de 0,1 mm. Transforma 1. CIRCUIT OSCILANT - circuli fo,mol dintr. .. InduclantA
frecventă cit şi ca amplificatordeaudio torul de JoasA frecvenţă Trz se reali ,1 o capacitate legate In .erie ••u paralel fi a clrui Impedanţl
frecvenţA. 1n schema pe care o pre zează pe un miez de fier cu sectlunoa depinde de valorile capacltlţll ,1 Inductanţel Se utlllzeazi In
zentAm, semnalul captat de antena de 0,6-0,8 cm1. Primarul va aV8fl 3 600- fIIt ... ce circuite de .arcini a ampllflcatorllor de radlofrecvenţl.
cu feritA şi selectat de circuitul ~ C; 4 000 de spire, iar secundarul 100-800
este amplificat de etajul -eflex, apoi de spire din sirmă de cupru-email 2. TERMISTOR - element nellnlar ,a cAruI rezl.tenţl e.te
detectat in etajul cu diodA şi apoi cu epO,07 mm. Ca difuzor se va folOSI funcţie de temperaturA. Se utlllze.zl In montaje de corecţie &
readus prin rezistenţa fl in circuitul un difuzor cu impedanţa de 70-150.!l temperaturii din In.talaţllie electronice.
bazei primului etaj De data aceasta, sau o cască pentru aparate tranzlsto
ferteacjuvle natlml pldief icuăn dese, mpnrianl ult radnes fojromasaă n,iz 4a0te& -IdTe 4 050O. !E1F.T T 3r0a8n. ziiasrt oTr,u l'B T fji ITv a1 3ft- AV3.C R) E-G.LIA.tJeUmL cAuU aTjuOtoMruAl Tc lAruLl aA .M.P mLeInFţiiCnAe RcIoI n(.RtaAnAt ;n iCvAelGul;
torul Tr Z' va fi trecut către etajul de IT 15. IT 14 sau EFT 321. Dioda Dl .a fi de 1.,lr. al unul amplificator cInd nivelul de intrare varlul Intre
ieşire audio. Circuitul de intrare, care o diodă detectoare de orice Up. Ali limite atablllte acţlontndu •• e a.upra. ampliflcA!iI etaJllor.
este in acelaşi timp şi entenă cu mentarea se va face de la o baterie
feritA, se realizează pe o bară de piatA de 4,5 V. Condensatoarele folo 4. REGLAJUL AUTOMAT AL FRECVENTEI (RAF)-monlaJ
ferilă cu dia metrul de 8-10 mm şi lun site vor fi de preferintă ceramice. in ce menţine con.tanti In mod automat frecvenţa o'cUatoarelor.
gimea de 120-150 mm. Bobina li are afară de cele nolale a fi electrolitÎce.
70 de splre pentru unde medii şi 270 iar rezistente le vor fi de pulere 0.5 W 5. LlMITATOR - montaJ ca. .. nu permite unul aemn" ai. d ..
de spire pentru unde lungi şi se bobi Condensatorul variabil va fi de tip pA,e •• cA o anumita. valoar. . Se utilizeaza In .peclalln mOCfUlaţla
neazA direct pe antena de feritA Se miniatură, cu valoarea de 10--150 pF. de fr.cvenţA.
foloseşte sirmă de cupru-email izolat Tntreg montajul se va putea instala
cu mlltase, cu diametrul de 0,15-0,2 mm Într-o cutie de aparat «Zefir», care se 6. MIXER - mont., electronic: fa care .. apllcl doul .au mal
Bobina L2 are 16 spire pentru unde me poate cumpAra de la magazinele de multe .emnale cu frecvenţe diferite " din care .. obţine un
dii şi 35 de spire pentru unde lungi. specialitate. semnal nou a clrul frecvenţl este egali cu auma aau diferenţa
frecventet semnalelor de la intrare.
Se va folosi aceeaşi sir mă ca la LI,
diaer bhoirbtiien)a preenat rsue ava p fuatceea pvea ruian mcuapnlşaojunl Scheme propuse ,i comentate n.7 .c Re O.eTrvAeC,TteO lRa -ale.guebraena. a,1m abellue etIan rereac aetpaţtollalroer led ed ee mtell.eivel.z lu
cu bobina Li' Transformatorul Tr1 d. Ing. Mlrc_a IVANCIOVICI
8. CINESCOP - tub electronic vldeoreproducAtor folo.lt In
receptoare'e cre lelevizlune (ecranul pe care privim programul
de "".vlzlune).
Dar sA concretizAm: densatoarele electrolitlce de filtraj
Cond.n ••t oarele fixe. Se ven la tensiuni Intre 150-450 V se vor
ficA aspectul. soliditatea conexiuni bran .. similar prin rezistente liml
lor terminale, La condensatoarele cu taloare de curent de 1()()....6()0 kJlde
capete scurte se lipesc bucA11 de orln wataj, He la un redresor cu o
sIrmA cosltorltA de lungime 3-S cm. tensiune ceva mal mici dec" cea
Apoi se trece la masurarea valorii nominalA indicatA pe condensator,
condensatorulul, ~e o punte de ml fie printr-o diodA de putere, care sA
v surI pentru condensatoare. In caz ci reziste la o tensiune inversa de circa
amatorul nu pOledA un asemenea 400 V ,1 un curent corespunzAtor
aparat, va apela la sprijinul unui alt consumului, direct la retea. SA nu
amator care ,i-a construit un ase se uite In acest caz faptul cA In
menea aparat sau va tace aceastA cazul tensiunii de retea de 120 V,
operatie la un radloclub. Orice con- tensiunea redresatA depA,e,te 150 Vi
ORDINE
ORGANIZARE
ŞI
ÎN LABORATORUL
RADIOAMATORULUI
George Dan OPRESCU
Nu existi pe lume radloamator
care sA nu aibA «pasiunea» colectlo
nArli de piese. E ,1 perfect lustlflcat,
de altfel, sA nu alergi dupl o rezis
soclu radio. Fiecare bobini are la capit
tentA de un sfert de watt tocmai
fixat culotul unei limpi sau mufl culot de atunci cInd trebuie Imprimat un con densator care nu corespunde ca iar fn cazul retelei de 220 V depl
magnetofon. In felul acesta schimbarea cert oarecarel De aceea, existenţa valoare capacltlvl sau tensiune ,e,te 330 V. Perioada de formare e
bobinelor se face comod ~I sigur (fig. 2). unul stoc rezonabil de piese de de lucru (Inclusiv pierderi prea mari de circa o orA. La debran,area
schimb, util ,1 pentru efectuarea In dielectrlc), se va ntrll sau se va tensiunII, condensatoarele trebuie
Aparatul se etaloneazl dupi un genera· diverselor constructII de viitor, .e sfArima, exceptie condensatoarele scurtclrcuitate cu ajutorul unul cle,
tor de semnale standard. Impune cu necesitate. bloc, din care se va extrage hIrtia te cu mIner Izolat, altfel existA peri
Pentru alimentare se utillzeazi un trans· Dar tie cA e vorba de un Incepltor, parafinatl, bun" ca Izolatie In bobi col de electrocutare, DupA formare,
care poate strInge Intr·un pumn narea transfor·il.toarelor. La pie condensato.rlle .. vor Tncerca la
formator cu o infllurare de 6,3 V, iar
.averea lui. de piese, fie ci e vorba sele considerate bune se vor nota un aparat de mia uri, Condensatoa
pentru tensiune anodld se redreseazi di d. un «avansat., un pic de ordine valorile preei se, eventual se vor rele eu pierderi de curent (uscate,
rect tensiunea de 220 V a reţelei. Alimen este totdeauna bineveniti. eticheta sau se vor vopsI. Intrerupte) sau cel. clasate .. vor
Cum ne organlzlm InsA «zestre .. Conden.atoarele elecbolitlc. desfaCI, putin du-se fololl tubul de
tarea se mai poate face ~I de la alt aparat.
noastrl de piese? In primul rInd se care nu au fost foloiile de mult timp aluminiu ca ecranaj Intr-o construc
Tot montajul se af"ză.intr-o cutie (ecra vor pune separat, In cutII de carton (accidental ,1 cele noi) trebuie ai fie tie oarecare. Se va nota pe conden
nati metalic şi inveliti În material plastic) sau pungi df" plastic, cele c1teva formate din nou, altfel risci sA cla~ satoarele bune valoarea capacitAtII.
cu dimensiunile 16x7x6 cm. grupe de piese folosite mal mult Tn cheze la prima punere fn functiune. Condensatoarele varIabile (cu
Cei care doresc pot schimba tubul elec electroni ci, Condensatoarele - In~ Pentru acealta condensatoarele la dlelectrlc «aer») vor fi verificate cu
dlferent de valoare -, rezlstentele, tensiuni mici, de 3-60 V, se vor bran.,. ajutorul unui ohmetru dacA nu au
tronic cu doi tranzistorI. poten1!ometrele, tuburile electroni printr-o rezistenti separatA pentru atingeri Intre plAci, Condenutoare
Primul tranzistor este recomandabil si ce, tranzistoarele ,1 dlodele, trans fiecare condensator, cu o valoare le cu aspect Invechit, oxldate, mur
ne de tipul 2 N 918. iar tel de·.1 doile. formatoarele de orice tip, sIrma de de 1-10kOde orice wataj la o baterie dare, se vor pune Intr-un borcan
conexiuni ,1 de bobinal, socturlle, plati de 4,15 V ,1 ,e vor Iba lub cu benzinA, .. vor spAla cu atenUe.
tranzistor de orice tip. trebuie s1 albi comutatoarele, butoanele, totul pe tensiune o noapte, br.n,Tndu-u Condensatoar.le variabile cu dle-
doar un regim de amplificare de ce. c" posibil cn mal grupat. bln.lnteles polaritatea corect. Con· (CONTINUA"E IN PAC. t51
-
RUSA UN IVERSAlA
PENTRU
RELUCRARI MECANICE
Putem folosi acela,i electromotor de 200 waţl
pentru acţionarea unor dispozitive multiple?
Ing, Liviu Martln ne oferă drept rAspuns o trusă
de prelucrări mecanice care prin dispozitivele
pe care le cuprinde poate servi ca ma,lnă de gAurit
,1 de lustruit mobila cit ,1 ca pollzor,
frezi, ferăstrău circular,
perle pentru metale ,i strung de micA putere.
Principala dificultate ae care se lo nerii ambelor viteze. In general, ma nofazate cu doua turatii şi se poate unor performante superioare.
veşte de obicei un amator in timpul şinile de această putere au rotorul in reboblna prin analogie orice alt motor Modul de fixare al mandrlnel pe
lucrului o constituie lipsa unor unelte scurtcircuit, modificarea limltindu-se pe care-I aveţi la dispozitie. Ţinem capAtul de ax al molorului este indi.
adecvate. RatAm adeseori o construc la boblnajul statorulul. insa sA subliniem cA maşina poate cat 1n fig. 4. Prima solutie propune
tie, care pArea pe punctul de a încu Schema prezentată in fig. 1 repre functiona in mod satisfAcAtor şi cu o utilizarea unei bucşe (fig. 5) cu dla
nuna eforturile noastre de sAptAmini zinti boblnaJul unui motor monofazat singură viteza de lucru, bineinteles metrul intenor corespunzAtor diame
rntregi, din cauza unei tAieturi dificile, cu 12 crestAturi statorice. Pentru a cu performanţe mal modeste. Odată trului capAtului de ax şi avind la cealal
a unei găuri sau a unei strunjiri de obţine turaţia de 3 000 rot/mln.,capetele stabilit elementul de antrenare, vom tA extremitate conlcltatea axului man
micA importanţA pe care nu o putem bobinelor vor fi legate conform cone incerca sa trecem in revistă principa drinei. Din axul mandrinel se va tAia
executa. xiunilor din fig. 1b, iar pentru 1 500 lele domenii de aplicatie ale trusei o portiune de aproximativ 50 mm, pen
Costul destul de ridicat al ansamblu rotlmln., conexiunea bobinajului va universale. Pentru a mAri numArul solu tru a nu lungi in mod Inutil maşina.
lui sculelor de prelucrare necesare avea aspectul prezentat in fig. 1a. ţiilor constructive posibile, schitele In manşon se practic!. doua gAuri
tntr-un mic atelier a dus pe construc Punctul A va fi alimentat direct de care reprezintA modul de executie filetate M4, In care se inşurubeazA
torll din diferite ţAri la adoptarea unei la relea, punctele Al, X şi Xl urmind al maşinii, pornInd de la un motor de douA ştifturi M4 DupA stabilirea lo
soluţii deosebit de ingenioase şi eco sA fie legate dupA sistemul de con ventilator, sint insotite de fotografIIle cului In care cele doul ştihuri apasă
nomice: husa universalA de prelucrAri tacte din figurile 2a şi 2b, unde R trusei executate cu alutorul unei ma pe axul motorului, respectiv al man
mecanice Cu ajutorul diferitelor dispo reprezintA cel de-al dodea fir al reteleI sini de gAurit de fabricatie cehoslovacA. drinel, se vor practica In zona respec
zitive continute in trusA, construcţia de alimentare. Schimbarea vitezelor similarA cu bormaşina produsA de tivA douA găuri cu adincimea de maxi
prezentatA In cadrul acestui articol se poate face astfel cu ajutorul comu Uzina «Electromotor»-Timişoara. mum 1 mm, pentru fixarea cit mai ri
poate indeplini functiile de maşina talorului prezentat in fig. 3, de o cons gida a intregului ansamblu
de gAurit, de lustruit mobila, de poli tructie relativ simpli. Pe o placA de MAŞINĂ DE GAURIT O altA soluţie (fig. 6) se referA la
zor, frezA, ferăstrAu circular, perie pertlnax (1) se monteazA cinci şuru­ prinderea directA a mandrinel pe capA
pentru metale, strung de micA putere buri cu cap semirotund (2) de care, Evident, acest paragraf IntereseazA tul de ax al electromotorulul. Efortul
etc. Elementul principal al acestui cu ajutorul plulltelor (3), se fixeaza numai pe constructorli care nu au la de scoatere al axului mandrlnel şi de
«agregat» este electromotorul de an legAturile In ordinea stabilitA In flg, 2, dispoziţie o maşinA de gAuril. ci un presare pe axul maşinH este destul
trenare a maşinII, alimentat de la retea, Contactele se Inchid cu ajutorullame motor cu o altă destinaţie, pe care de mare, insa soluţia prezintl In acest
care trebuie sA dezvolte o putere de lelor elastice (4), executate din alamA, trebuie s6-1 adapteze acestui scop. caz o robusteţe şi o precizl& de cen
aproxlmatlv 200 de waţi. Soluţia idealA fixate pe o placă de textolit (5) groasa Mandrina necesară pentru maşina trare net superioare construcţiei an
o constituie o maşinA de gAurit de de cca 4-5 mm prin intermediul holz de gaurit, de m6rimea 10 sau 6, poate terioare.
tlp obişnuit. RecomandAm cu Insisten şuruburilor (6). lntregulansamblu este fi procuratA de la un magazin de arti Pentru o manevrare facilA a maşinii
ţă maşina de gAurit realizatA recent fixat de c<anr casa motorulul cu douA cole tehnice. Pentru motoare cu tu de gAurit - a cArei greutate poate a
de «Electromotor»-Timişoara, care se şuruburi şi douA distanloare (8). ratia de 3000 rot/min., mandrina nu tinge douA kilograme - se pot con
preteazA admirabil scopului urmArit Comutatorul poate fi introdus Intr-o trebuie s6 depAşeascA mArimea 6,deci fecţiona douA collere din tablA groas6
de noi. Se poate folosi şi un motor de cutie de doze de picup (9). Acţlonarea burghlele utilizate pot a'(ea diametrul de 2 mm şi IatA de aproximativ 20 mm,
ventilator «de mare putera», care poate comutatorulul se face cu ajutorul şu­ de 6 mm - in schimb, motoarele di de tipul celui arltat in fig. 1. Collerele
furniza 200-250 de wati la o tura11e de rubulul (10), care iese din cutia (9) mensionatB la 1 500 rotJmln. pot «duc., vorii strinse pe motor cu doua şuru­
1 500 rotlmin. sau 3000 rot/min. Dată prlntr-o fantA practicată in capac. cu uşurinţA mandrlne de mArimea 10 buri M6x30, de care se ataşează mine
fiind diversitatea lu{.r6rilor efectuate Schema prezentatA In fig. 1 este Alegerea unor mandrine mal mari rul unei valize vechi (2), cu ajutorul a
cu aceasta maşina este preferabil sA una dintre cele mai frecvent utilizate decit cele prezentate IncareA in mod douA piuliţe suplimentare (3), ca in
modificaţi motorul In \ ederea obţi- in bobina rea motoare lor asincrone mo- inutil maşina, fAra si permiti atingerea flg, 8,
Flg, 16 - F,,'strlu circular
FIg. 12 - Mllş/nl d. (J'urlt t"ns{ormatl
In pol/zor
Fig. 13 - Maş/n' d. (Jlu,lt 'ItrtlclllI
Fig. 14 - DispozllIv ".ntru lustruirea
mobilei
2
a , , 1 3
1 4 6 7 I 9 10 11 1
b 3
'-,-
x A, X,
~
2
,
Xc X A, R Xc 0 3
'?-_"'--_ <>--<>_---I?
,
2
8
POLIZOR rea unui ferăstrău circular cu diame carea de rotaţie a piesei strunjite. lucrăn de reparaţie şi construcţie in
trul pinzei de 200 mm, pentru tăierea Celălalt capăt al piesei este fixat in apartament, În remedierea instalaţiilor
Maşina de găurit poate fi transfor· maselor plastice sau a materialului păpuşa strungulu.i, care se prinde la casnice sau a autovehlculelor.
mată cu uşurinţă in porizor de mică lemnos de dimensiuni mijll')cii (foto 16). distanţa dorită pe bancul de lucru. Deşi procurarea pieselor necesare
putere, care satisface pe deplin cerin Pentru fixarea maşinii pe bancul de După principiul shungurilor utilizate presupune cheltuieli cuprinse intre
ţele unui amator. Dispozitivul necesar lucru, colierele de prindere (fig. 10) se în timplărie, un suport metalic permite 400 şi 700 de lei, pe lingă plăcerea de
este redat in fig. 9. Piatra de poli zor montează de un fier cornier găurit sprijinirea sculei tăietoare in timpul a rezolva cu mijloace proprii unele
(1), cu un diametru maxim de 100 mm, corespunzător. lucrului, pentru a oferi o anumită sta probleme tehnice mai complicate, tru
se fixează in Uilcile mandrinei cu aju billtate a poziţiei sculei. sa permite realizarea unor economii
torul şurubului (2). Şaibele (3) şi piuliţa LUSTRUI REA MOBILEI Element indispensabil in cadrul ate care pot amortiza destul de repede cos
(4) au rolul de a consolida intregul lierului unui amator, trusa universală tul intregului echipament.
ansamblu. Folosirea unei bormaşini Dispozitivul utilizat pentru lustruirea permitA executarea celor mai diverse
din comert ca pOlizor este prezen mobilei (fig. 11), prins in mandrină,
tată in fato 12. constă dintr-un disc de fibră vulcani
zată (1), lipit pe un suport circular Fig. 1.-Schema de bobina, a unui 9. Culie de plastic.
PERIE PENTRU METALE din tablă de oţel foarte flexibilă (2), motor cu două viteze. Sagetile In situatia 10. Şurub.
sudată la capatul unui şurub M6x40 (3). a indica sensul curentifor pentru tura(ia Fig. 4-Prinderea mandrinei.
Peria pentru metale, din sîrmă sau Intregul ansamblu se poate prinde de 1 500 rot/min, iar in situatia b, pentru 1-Mandrinâ; 2-Cap de ax al maio
rmnooarr t easrsuipapleerca tft eeetxestlt leep ,e drpefeetecrmtr miltuiens atornubtit tiepn,ee nraetl rauc ăuo­ Îan ntemarinodr r(ifnoălo d1u4p).ă sistemul descris 3105F00i00g . rro1o tlJ/amm-Ciinno.. nexiunea pentru viteza de FFriiggu..l u65i-;F- Bi3xu-acBrşeuăca.ş păr;in 4{r-eŞitairfel uar im. andrinei.
construcţie intr-adevăr elegantă. Pe STRUNG DE MiCA PUTERE 30F0i0g. r1o tblm-Cino. nex;unea pentru viteza de r1u-lMuia. ndrinâ; 2-Cap de ax al molo
rppiriileoetc reuculre a uddnee dlaipa ommliezatogrrau z ddineee l1ea0 lt0df eeml ,s mps,ee cc aiap loşii t amAacteoarsutluăi counns treufocţrti e ccoenrsei ddeinra pbailr,t eao Figab.. . 2PP-Peeonnzt/trrţuui a3 1c05o00n00t arrcootell//lmmorii nnc .o mutatorului. 2-FFMiigui.n. 7e8r--;F Ci3xo-aliPreeiru adl ietm ep /rndinee druefi/xrueai.r; e . 1-Colier,
tmzaittoievn tdlaaer e upan rl ionprdr eseţer e p reoslaiamtteiivl au rt irlceizuda u csue.nl Pdfoeislnoptsoriu t oexaerceucţairee meaxi pperreiteennţţai oaşis e. mFiajltooa 1c7e prdee F21ig.. . ŞP3ular-cuCăb oudmreiu lcpauel roUcrna apdx e. sevmiteizroet. und. ŞuFFriiuggb.. 1M90- P6-oxFl4iizx0ao; rre3.a - Ş1fa-eirDbăesist.rc ă 4ua-lPbu1ira uclzi,irvC(.ă U 2lar-:
pentru polizor (1010 15). zintă o maşină destul de complexă, 3. Piulite. 1 - motor; 2 - banc de lucru; 3 - fier
ale cărei elemente pol fi simplificate 4. Contacte din afamă. cornier; 4 - şuruburi; 5- piulite: 6 - colier;
in concordanţă cu posibilitătile de 5. Placa de lexlolil. 7 - pinza ferăsirâului.
FERAsTRAu CIRCULAR execuţie ale constructorului. Maşina 6. Ho/zşuruburi. Fig. 11 - Dispozitiv pentru lustruirea
de găurit, aşezatâ in poziţie orizontală 7. Şuruburi de fixare. mobileI: 1 - disc de fibră; 2 - suport din
Puterea mOlorului permite ac.tiona- şi prinsa rigid in batiu, asigură miş- 8. Distantori. tablă; 3 - şurub M6 X 40.
FiQ. 17 - SlrunQ pentru mase plastice,
lemn şi metale uşoare
Fig. 18 - MaşIna de Q~urit folositA la
realizarea strungului, din nou (n pozitie
verticală
mllilAIITllmRrIZARE L" DomiCILIU
AM
PRIMIT
DE LA
IIDlle CITITORI
Rn.b punztnd Invitaţiei noutr., tot mal mulţi cltltorl
elevi, ,tudenţl, tineri Ingineri ,1 tehnlcieni-
trlmtl apre publica,. ,cheme electronice, diapozitive, montaje,
lucrlrl vldind o reaiA aplicaţie tehnici
,1 rlapunzfnd exact intenţiilor tematice ale ace.tor pagini -
DIRECT DE LA CITITORI-p. care le InaugurAm.
ooul soluţiJ simple
Originalul «yale» electronlo. pe care temporlutl. In fetul acesta, la Introdu montajul din fig. 3 " In prizA nu rAmIne
l-am Nes pentru tldeschldereulor.cons cerea cheii .ecrete, conden.atorul C, nimic altceva de flcut dacn cablarea CAPSE PENTRU SASI URI
titukt din acest punct de vedere un bun primind ten"une prin puntea RXi - dupi tig. 1 ...... respectind notatiile.
exemplu de Ingeniozitate ti oferi celor Rxl. - Rl, se IncarcA ,i numai In mo Cine dore,te ca la o fortare cnepre Din rezervele de pasti (din
care vor Incerca sl-I construiascA. 1n mentul 'nclrclrll ta '1aloar,. reolata vAzutA» a u,ii (o Incercare de deschidere tuburile de metal) se pot con
afara exercltiului profesional, un mijloc va actiona releul. Deci cu cn conden,. In timpul de crepauu, cind cheia este
de protectie «8nllfurt» deplin utilizabil. lorul are o valoare mal mare, cu atit scoaal) H albi ,1 o semnalizare supli feCţiona capse pentru ,asiurile
Sistemul In sine 8.le simplu " efi temporlzar.a cre,te. Valoar.a conden mentari acusticA va proceda In telul diferitelor aparate pe care le
cient, constind In fapt dintr-o clasici satorulul C le la In functie de temporlza urmltor: construim. Tubul. curăţat bine.
punte Wheatstone care trebuie si se rea dorita " prin experimenta re. Pentru o Va contectiona un cluon sau va
echilibreze atunci cind vrem sa des SigurantA mai bunA, sporitA, In cheia procura o sonerie obl,nultA din comerţ. cu benzină sau alcool, este tliat
chidem u,a. secretA se monteazA rezlstentele Rt - De la contactul normal Inchis (x-y) in buc1ţi care si depileasci cu
In m'Od concret, rezistenta Rx • care R2, - R3 - ~ conform "tereior din fig. 1 din fig. 1 se v. da comanda la sonerie 3-4 mm grosimea. ,aslulul. Apoi.
echllibra.zl puntea Wheatstone, face ,i 3. TotodatA, pentru ca yalele sA nu (cluon) In momentul cInd Uf8 sau cu ajutorul a doul dornuri, se
si lucreze releul (Re.!) ,1 să le deschidA fie In permanenti functionare (Ia N-P). zAvorul a fost forţat " contactul normal
piedica de ta zbOrul u,II. Releul trebuie .In cheie .. face o punte In locU Inlreru deschis (F) din flg.5 a-a Inchis (contactUl face floarea pe cele doul plqj.
si fie sensibil la 10-15 mA. Tubul elec pltorului I de la transformatorul de r. acesta se monteazl In partea Interloarl rn acel~i fel se pot folosi tuburi
tronic poate fi de orice tip; dubii triodl tea; deci numai la Introducerea cheii a u,II). In acest caz, puntea (N·P) din le pentru prinderea tolelor de
din seria ECC sau 6H. intri In functie transformatorul ,1 puntea fig. 3 nu va mal servi pentru punerea In
• Chela secreti» ••t e tocmai rezis electronld (yale'e) . tunctlune a tranaformatorulul de retea, transformatoare intr-un pachet.
tenţa RXt, cea care echlllbreuA puntea. Cheia se aonfectioneazA din material ci pentru punerea tn functiune a redrl~ dar, bineinţeles. nu. prea gros.
Pentru a exclude posibilitatea ca valoa Izolant sau se cum pAri una de tipul sorului de alimentare. In telul acesta.
rea luI Rx, si fie gAsitA cu ajutorul unui celor de la aparatul de radio «Modern» semnalizarea va ti pusi In funcllune
poten1lometru, s-a montat In cirCUitul (care se gAsesc In. comert - prlze $1 prin tr8nsformatorul (K-M) (fig. 2-5). Tub de pastă
grll~ din partea a doua a trlodel un con mufe - cu 7 contacte de dimenSiuni Preclzlm ci filamentul va fi '"' perma
densator C care determinA o deschidere H)'30 mm). In aceastA muft. &e va tace nenti In Incandescentl. adiel functio Pl.;:'
neazlla cald. In lipai de curent anodic,
,i-I va primi numai la Introducerea
montnj
cheII prin puntee. (N-P).
In situatIIle Jn care se Impune o slgu
rantl mal mare. va trebui sA ne gIndim CARCASE
d,1 uplal fcaep tuInl cpAr efaolarţbailr etae nua,1luI nseea vdae faacIIe· PENTRU FERITĂ
mentare a semnaUzlrl1 a fost deconec O carcasă duri ,1 aspectuoasă
tatI. deci dupa ce vom rlmlne firi sem
nalizare. pentru antenele de feriti se
Pentru a rAspunde ti acest. Ipoteze, poate confeCţiona dintr-o fîşie
vom confectiona un releu care va func de hirtie unsi cu pehcanol ,i
tiona concomitent cu transformatorul
de retea ,1, In lip. . tenalunii. contactele infil:uratl nu prea strins de 2-3
normal Inchlae (In timpul functionarii) ori pe ferită. Dupl uscare. car
se vor deschide ,1 Inchide corespunzA casa. pare confectionati din car
tor alte contacte normal deschise (care ton presat (vezi fie.) Pentru a o
Jn timpul functlonlrll ,.Ieulul sInt des
chise) ,1 se va alimente aemnalizarea
de la o suraA de curant continuu. fie ba
terle• . .fie acumukritor, conform fig. 6.ln a-
IA
bobina. Ia extremitlţi se fac cite
doul glurl, prin care se trece
- o dati sau de doul ori
sirma cu care s-a bobinat.
Dan LEONIDA, elev, Bucur.,tl
~=~tj~==~;·t1v. tf.an~/o"-
t maidoerlual du ,.ef4a -
.J condensator eledrolitlC 2-32 l'F 350 V;
M
rezistente chimice: Rf - 3.3 K 1 W;
w O
AI P R1 - 0.5 M; Rl. - 0,5 M; R) - 0.6 M;
R~ - 25 K; R 5 - 0,5 M; R, - 0,5 M;
~~) Rz - 25 K; Re - 25 K.
PotenUometru semlreglab. 1.M.; tub
cesl caz, In fig. 5 nu vom da alimentare de electronic ECC - orice lip 6H; prizl $1
la transformatorul de retea din punctele muti (de la aparate de radio «Modern»
)( ..L,:. ..-___+ (KD-Mat)e. scui pdleim lean fti.g,.. : 5T, rpaunnscfotermtea t(oOr- Wd)e. I188UU csholane, rmieu. fi de magnetofon); claxon
y <>-- retea (miez 6 cml); primar 1 826 de Raleu - sensibil de 10-t5 mA cu un
spire ~ 0.22 CuEm; secundar 1-2075 contact normal deschl' In timp de re
de spire~O,13 CuEm; secundar 2 - 52 paul: rel8\.l de tensiune (&-12 V) cu -4
de spire ~ 1.2 CuEm. contacte: 2 normale deschise, 2 nor
Redresor de salenlu (de tipul celor male Inchlse.
folosite la aparatul de radk) cSelect-3»: Ioan HORVATH - Ocna Mur.,
CONVERTOR
LA IORNA Of ANUNĂ
BENZILE A REcEPrORUlul
PENTRU
DE
RADIOAMATORI
50K
Pentru cel are nu doresc si se complice construind
un receptor de trafic. realizarea unul convertor tmpr.
uni cu un oscllator a.F.O. pentru recepţia tele,raflel
constituie o solUţie acc,ptablll pentru recepslonarea
benzilor de radloamatorl cu condiţia de a poseda un
bun receptor de radiodJruzlune. Convertorul descris
alei este simplu ti conţine un etaj schimbltor d. frec·
venţ! ,i un oscilator local. Frecvenţa intermediari care
se obţine este relativ inalti, 1 600 kHz. as1lurind o l1
buni protecţie la frecvenţele «Ima,inn. Receptorul
este acordat pe 1 600 kHz. Ia extremlutea superioarl
a lamel de unde medii. acolo unde nu mal exlstlst&ţli
puternice de ndlodlfuziune ,1 este le,at printr-un
cablu ecranat cu convertorul. Se reali zeul astfel o
dubii schimbare de frecvenţl. cu toate avantajele el. ,1
tot sistemul are o sensibilitate ,1 o selectlvltate sporite.
Oscilatorul este reallut cu trioda tubului ECF 82 TA.ELUL .oaINILOR
In montaj Colpltu. cu catodulla mul. Acordul se ,.all
zeul aqlonind uupra lui ev -Oscllatorullucreul pe L, '-. C,
l
o frecvenţl cu 1.6 MHz: mal mare decit cea recepţlonatl. Banda Nr. da Dlametrul C. Nr. de olamelrul Nr. da olam.trul C,
Etajul schimbltor d. fr,c\lenţl este realizat cu partea s,p.l r. Sirma{ s.p,..lr . slrmal splr. sirmei
pentodl a acelulilf\ tub. amestecul flcÎndu-se adltlv. ••
Tensiunea oscilatorulul local se Injeetew printr-un 3,5- U MH, 20 0.2 mm 280 .F 0,2 mm 0,.3 mm .... F
..
condensator de S pF pe ,riia pento'del. 7 - 7.1 MH, , 0,3 mm 150 pF 0.3 mm 21 0,8 mm 300 .F
In circuitul anodlc semnalul de frecvenţl intermedla
'rl pe 1.6 MHz (diferenţa tntr. frecvenţa oscllatorulul .". -14,35 MHz , 0,3 mm tOO pF ,. 0,5 mm 1•1 0,5 mm .... F
locaJ ,1 a semnalului cules de anteni ,1 selectat de " -21,46 MHz , 0,3 mm 100 pF 0.8 mm O,lmm ....F
circuitul de intrare L1C ) este cules la bornele IUtrulul •
1 -21,' MH, 0,3 mm ".F 0,1 mm 7 O.lmm 150 pF
de bandl cu doul circuite cuplate r. .l int cu bobinele
L II LS·
4B obinele circuitului de Intrare l1' L2 ,i ale oscila ObaMvaţll: lBnotrbel M1,I e, 1a a~ f a•c• tlauri. p 3a sm, m.p. lr. lingi .plr ••
torulul local ,Lr] ,c ,l.m. preuni cu condenutorll fI,,1 C2, Pentru a montajul si dea depllnl satisfaCţie, 'se va mic redresor.
respectiv C se comutl prin Intermediul unul executa foarte In.rlllt. Conexiunile vor n eft mal scurte Punerea la punct necesitl utllinrea unul ,rld·dlp
l
comutator tambur sau, mal simplu, se rellizeul «bobi ,i mal rlclde. executate cu str~ cu dlametrul de 1 mm. metru ,1 a un_1 heterodlne modulat• . Intii se acordl
ne schimbltoarn utillzlnd socluri octale ,i suporţi de se va renunţa la «unlhlurl drepte» ,1 eestetlc!», ţlnfnd cu grid-dlp·metrul «Ia rec .. bobinele pe frecvenţa de
la tuburi defecte. tn care te flxenl bobinele ,1 conden cont dia frecvenţe Inalte conceillllnduCllnţa fl,clrul lucru, acţlonlnd asupra miezului. ţlnind cont ci oscila·
satorll respectivi. fir " d flecare conexiune are o capac Iute paraziti. torul lucreul p_ o frecvenţl cu 1,6 MHz mal mare
Bobinele le realizeul pe carcase de material plutlc Soclu rIIe pentru bobinele sehlmbltoare se vor dispune decit cea rec'Pţlonatl.
prevlzute cu miez rellabil, de tipul celor utillute tn "In Imediata vecinltate a tubului. evitInd ca ax_le bobl· Apoi se Introduce semnal in borna de antenl a con·
televizorul eMiraJ» la ampllflcatorul de frecvenţl In· nelor Ll ,i L3 si fie paralele. Se va evita totu,1 ampla vertorulul de la heterodinl ,i se acordl filtrul pe 1 600
termedlarl, cafea comuni. Se deboblneui. se scoate sarea surselor de dlduri (tub, ruistenţe ce dlslpl kHL Apoi se re,leazi bobinele exact pec ,f.i ecare bandi
unul din mlezuri (daci sint doul) ,1 dupl reallurea putere mare) Unii _Iementele circuitelor oscilante, in pa.rte. Actionind asupra trimerulul ,1 retuşind
bobln_1s e taie carcasa la dimensiunea bobinei (eventual~ pentru a se modifica frecvenţa de acord cu varla,lIIe acordul lui l] din miezul rellabil, se poate aranja ca
Se menţine bllndajul metalic care se leali la masl. tem p_ratu ri 1. banda receplronatl si fie cextlnsb pe loat! sala.
Bobinele L. . şi L.s se executi tot pe o areul de Conexiunea cu receptorul nu va dep"l 30 cm ,1 va fl Condenutorul CV va fi prevlzut cu o scali eulo
boblnl de frecvenţl Intermediari de eMlraj., dar se ecranatl. Tot montajul se va amplasa pe un $aslu rl,ld nati. Iar CV (cu ax s2e parat) se acordl doar la comuta·
cmmuee nsaţ iidrmne l5a m cmub medll,e a Imnm e«lturfuaullr uidr.e. S .0.e, 1Ib5no tbrmelmn be oapzbell ndceoi tise e, 1aIl2al0sţ ild ucenu ssp"pţlirae· 1d5in0A xltla m1b0le0ln xtda esr aeaa l cu-mm i6n(,iv3u a Vrdi aepn et1na. t5rc .u.u. f1ibl aommbmienn,e t c ,us1c 1hdSiiOrm1 V\ebn lpstoieuannrteirl)ue. drauc i beesntzeI Ic,a z1ru elt ula ,I ncda paecteolred udle ibn antidmep. ul recepţiei doar
ţiu de 25 mm. anod - poate fi luati chiar din receptor sau dintr-un Ing. Dlnu ZAMFIRESCU
DISPOZITIV
DEBOBINAT In spate, pe acee ..1 mul. pe o alti placi meulia prinsi de aceut., It ridici un
Itatlv 12 pentru .usţin.,ea mosorulul cu Ilrml de boblnat 13. Stativul e format din
doul plici metalice. care se sudeul pe plaCI de bul "ezate faţl ln faţl. Pllc"e pot
avea dimensiunile de S x 100 x 800 mm ,1 fn partea superioart vor fi strlbltute de un
MOTORASE ax 14, filetat la ambele capete. pentru a putea fi fixat de statlv cu piuliţe. Pe acest
ax II "ul mosorul13. Tot d, sutlv se prinde un suport 1S din slrml cu dlametrul
• de 5 mm. pe care este dispusi o rotlţl cu ,anţ 16. Rotlţa e prevuuti cu o aplritoare
ELECTRICE tn forml de U. a fura unul scripete. Rolul el este de a 1ntinde s1rma trasi de pe
mosor.
Ing. Paul NITĂ Ansamblul-suport cu rotlţi trebuie astfel construit incit rotlţa si fie deasupra
rotorulul. Planul ln care se roteşte rotita trebuie si fie deplasat eltre Iti n,a faţl de
De la inceput tr.ebule arltat el dispozitivul pe care vl-I propunem se referi numai planul axului rotorulul pentru a permite bobina rea.
la boblnare. .. rotoarelor motor"elor electrice. boblnaJul statoric reallzlndu-se pe Dispozitivului I se mai poate monta şi un contor d, numlrare a splrelor. de tenul
dispozitive ,1 mai simple, cu ajutorul unor p,bloane de formare. celui de la maanetofoane.
Construcţia este relativ simplI. cu materiale Il$ne de ,bit, prelucrirUe necesare H-
putlndu-se face u$C)r cu mlJloac. Ia fndemlna oricui. ..
Rotorul1 este prins de nanp" cu ajutorul suporţllor 3, are pot culisa ln lun,ul
nan,el prin dKuplrUe 19. Acqtl suporţi, de un ~ametru mal mk efeclt Ilţlmea
decuplrllor (diametru propus 10 mm), Ilnt stribltuţlla un e&p de ,uruburU. cu vlrl2,
dIairn lata cbelll I Ic aul t dsiimnte nnlseiutanţill e, 18 f)i(x8aţ0i xd4e0 f0l amnpm .c uI n roafzaertae ldee Sc.u pAlrainlopr ,e sInte cuenn tpraurla elel lulp lpaendi ~, ......
o ,aurt pAtrati 20, pe care va Intra capul axului 6. Rolul decuplrllor 19 este de •
permite prinderea rotoarelor de diferite lun,lml. Prin ,uruburll. 2. rotorul se flxeu!
I
definitiv tn dispozitiv. Iar ,urubul11, pltrunzTnd prin flan,l Intr-o crestlturia rota
rulul, VI impiedica eventualele deplulri axiale ale acestuia. l I
Axul 6. sprljrnlt In suportul 8. se manipuleazl cu ajutorul manlvelel10. Acest ax I J1
este o bart rotundl de fier cu dlametrul15-18 mm. Ia caplt avInd profii pltrat, de
lun,lme mai mici decit Irosim. . flln,el ,1 prevuut cu ,auri fIIetati pentru a permite
prinderea flan,ei de ax prin ,urubul 7. Suportul 8 se sudeul pe o plael metaliel ,1 se
consolJdeul tot prin suduri cu piesele 17. confeCţionate din tablllroasl de S mm.
Plaa metaliel se flxeul pe masa de lucru cu ajutorul ,uruburilor 18, elte doul de
fiecare parte a suportului. Suportul poate avea dimensiunile lOx100x<400 mm.
Fixarea axului in suport se face. in ambele plrţl, cu cuiele splnteute 9. Wt,SA e
Pentru cei ce doresc să receptioneze şi programul cu ajutorul condensatorului variabil Cv . Cind nu sau cu micA Condensatorul Cv I va fi un condensator
III emis in banda de unde ultrascurte tarA s6·şl receptionăm nici un post, apare un ccfJŞia» puternic trimer de 6 -;- 24 pF, iar condensatorul CV ya fi
cumpere un nou radioreceptor, vom prezenta con· specific superreactiei, zgomot ce va dispărea din un condensator variabil pentru UUS cu va2l oarea
structia unui adaptor UUS cu tuburi, urmind ca in momentul receptionărli Semnalul de audlofrecventA maximă de 25 -;- 30 pF Bobinele L şi L se reali·
andumaăprtourl cuv iittroarn zsiăs toparreez.e PnteAnmtr u şai cecsotn satdraupcttoiar , ucanruei coebptitnourut llua i işeiş ipree scea rea·p1l ivcoă mla piunntrea recoar edsep puinczuApt oar rpee mzeeatrlu! dpee 1o5 cmarmc,a sbăo bdinini nmda stepriiraell ep laa1lst etircn ac2tui v , upne ndtiaru·
functionează pe principiul super reactiei, se folo· poziţie picup. Jn treg montajul se poate realiza pe o a realiza un cuplaj strins Bobina L are 6 spire din
seşte un singur tub electronic de tip ECH 81 sau placa de pertinax sau plastic cu dimensiunea de 1
6e sKte1 1ftoAlocsertsăt tuinbt re·ustne tarmiodp.hă-fhlteapttoord ăd,e inr acdairoef rheecpvteondtaă c1a0 pxs e1 0o scemri.e Pdee eauczeea sptAe cpalraec ăs e sevo rv ofirx am aopnotia piceu asirer m5ă scpuipreru -deinm asiiLl racm uă ddeia mcueptrruul· edme a0it,1 8c um dmi,a mIeatr rLu~
acordat la intrare pe mijlocul benzii (adică pe circa sele Tot aici se fixează şi soclul tubului ECH 81 de 1 mm Bobina se face fară carcasa din sirmă
69 MHz), iar trioda este un amplificator cu super· Placa se poate introduce chiar in cutia receptorulUI
Q,,-211<
+200.,. 250v Il, - I k = +
CS-20
Rs -56k : .:,-~ F
R,
{ ~ (. C,-50n
~
ADAPTOR EC//a,/. - "" Cy~ ; r 000 i~
-~'l: ~
~:;.{ __ C. iJ
~
CUTUBURI
.,.iz d- [ Il" -SOk
~ RJ-410k
PENTRU DE lt ~ c. : IES. IR E
): C" -t,Bn =j"
Cz J (8-18
UL URTE ....: : y~ Col 4,7n ..
.+. - *.1,. ~
,-
~
r
IilJv
reacţie, care, pe lingA rolul de amplificare, are ŞI pe care il moderniztlm Tot de la receDtor se 'Ia face de cupru·emalf cu diametrul de 1 p mm, avind 4
rolul de a transforma oscilall1le cu modulaţie de alimentarea cu tensiunea de +200 V şi 6,3 V pentru spire cu priză la mijloc. Bobina L4 este un şoc bo
fşir etcovteondţaAt A1 n does cai laleţ ii dceute cmtao duEltaatjiuel dceu atrmiopdliăt uidnitnrAe ofi lasimnegunrt.ă CdairtCăU pietu fl rdeecv einntţraa rdee 69 ~M; HCvz. I Asceo radcuorl daedaazpă· bsiinrmata pdee rceuzpisrtue·netma aRll4 cdue d5ia0 mke ştir ual rede 0 00 ,3d em msp irLee gdain·
pcierrciuoidtuicl uiin acoosrcdilaatt iiL 3(Cosv2c ilşai liig rduep ubluloi cRar3eC),4 dDateoteritca· tvoarruialUbii l pCev p,o aslt csăer ufia caex csue 'aIaju stocroualt ec opnridne ncustaieto rpuelnu·i truardai odree cleap tcoornudluein ssea tovrau l faCcge lac ui nturna recaa bdlue peiccruapn aat
tarea semnalelor se datoreşte faptului că circuitul tru acord "alonle tuturor pieselor sint trecute pe cit mai scurt Ca antenă se va folOSI, de exemplu,
Llu ~CulV 2r eecsetpet iopnuatitn. dAeccoarldaut lf ap1eă fdreo nftruelc vdeonrtiat ssee mfancae· Csce hseem ăr eCcoomnadnednăs aato afir ecloen Cde1,n sCa2t,o Car3e, Cc4u, Ccesr' aCm6i cŞăI o antenă dipol obişnuită A.N. PETRESCU
in numArul vIItor al revistei:
Radloconstrucţll pentru IncepAtori ,1 avan. .ţ l:
receptor cu amplificare directi cu doul tranzistoare fi un
alimentator pentru montaje cu tuburi; rn numArul 2 al reVistei, in deschiderea rubricii noastre, am inceput
prezentarea unor sisteme (şi scheme) oarecum clasice in cazul depa·
nArii surselor de alimentare ale radloreceptoarelor ContinuAm rubrica
Laboratorul elactronlatulul vi propune: construc
noastră cu prezentarea schemei de alimentare a unui radioreceptor
ţia unul 'IOltmetru electronic; o solUţie simpli pentru un universal (figura de mai jos)
~metru fi o punte tranzlstorlzati Re; Schema este comună unor largi serii de aparate din producţia
fabricilor «Philips», «Electronica» ŞI «Tesla»
Rubrica «tehnica d • .,....rll». pe tema: DefeCţiunile Se poate observa uşor alimentarea in serta a filamentelor tubu·
rilor electronice. Deci este suficientă intreruperea filamentului unui
sunelor ,1 circuitelor de alimentare la radioreceptoarele
tub ca intreg aparatul să nu consume nimic_A celaşi lucru se va intim·
auto. pla şi la arderea unui bec de scală
De exemplu, scurtcircuitarea condensatorului va duce la dlstru·
In Pliina auto: un reclresor pentru inclrcat acumula gerea condensatorilor de filtrai, iar la extragerea din soclu a tubului
to&re. redresor se va auzi 1n difuzor zgomotul de retea
De multe ori, in receptor se aud zgomote peste semnalul util dis·
torsional In acest caz, trebuie imediat să verificăm izolaţia catod
CONSULTAŢIE TV filament a tuburilor. Evident, un scurtcirCUit accidental in circuitul
de alimentare al filamentelor provoacA o strălucire puternicA a becu
CABLUL DE
rn cazul Cind se receptioneazl două rilor şi a unor tubun sau chiar distrugerea lor
COBORÎRE programe de televiziune, se va folosi MăsurAtorile se fac intii cu aparatul deconectat de la re1ea şi numai
un singur cablu de coborire pentru dupA ce ne·am convins cA piesele şi circulte~ sint normakl: cercetAm
AL ANTENEI cele doul antene, installnd un filtru tensiunea de reţea.
de separare, care se poate procura Schemele de alimentare universalA sint foarte diverse mai ales
Pentru a avea o Imagine bună, odată cu antenele. rn acest caz, se in combinatii de incălzire cu tuburile. Buna functionare a acestor
fărA reflex ii şi perturbatii, nu este va folosi cablul coaxial. aparate depinde in mare măsurA de tensiunile de alimentare, deci
sbuunfi ctieelnetvAi zoor, ci asnete inmAp unbeu nşia folşoi siruena in Cmaobdl uclo rdees pucnozbăotroirre l a sien trcaorenae crteecaezpA. de (rIeng inmuuml lcrourle vcItI tdoer dfuenpcaţniaonreaare sau rtsuebluorri lŞoIr ceirlCecUtritoenloicr ed e alimentare
unui C8blu de coborire adecvat. Pen· torului, conform indicaţiilor din pros· ale receptoarelor auto)
Iru cuplarea antenei la borna de intra pect, cu totul deosebite in cazul ca· a02pF
re a televizorului se poate folosi fie blului coaxial fată de cazul cablului
cablul bifilar simetric (tip panglică) bifilar; respEtCtlnd aceste indicaţii, se
realizeazA o adaptare intre imped.1nta
cu impedanta de 300.0, fie cablu coaxial
cu impedan1a de 750. Cablul coaxial caracteristică a cablului şi impedanta
se va folosi de preferinţă in oraşe şi deI nin ctraazruel ac itnedle cviimzopruuil ulai receptie este __, __ =-nov J60~
In regiunile cu perturbaţii mari, deoa· CN
rece, fiind ecranat, nu poate capta per foarte intens (Ia 10-15 km de emită tor) UYIN ,..-I-+"'-,""". .
turbaţii. In schimb. atenuarea pe cablu se poate intimpla ca imaginea sA UCH21 tu",,,,.
coaxial este mult mai mare decit pe prezinte unele defecte sau sunetul UBLZI
cablul bifilar. Noi inclinAm spre utili sa fie Insotit de un zgomol. rn acest "l'XIlJA 3504 UCH!I ifJr.tr::,
caz se 'Ia introduce un atenuator, si· 1Zf
zarea cablului coaxial, deoarece acest
cablu are o rezistenţi mecanică şi o tuatie prevAzutA şi ea in prospectul
«viatA mai lunga» decit cablul bifilar. televizorului. (Va urma) ~----------------
ASTRONOMUL AMATOR
CONSTRUCT
•
UNEI
LUNETE
Matei ALEeSESeU
De regula astronomii amatori consider! ca priveşte tubul ocular, el va avea lungimea de măsurati dl la ocular.
luneta avind drept obiectiv o lentila de ochelari 200 mm, diametrul exterior 31,4-31,5 mm (asi Nu trebuie uitat faptul că luneta nu poate fi
nu meritA sA fie realizată, din cauza aberaliei gurindu-se culisarea lina in manşonul-reductie), folosita decit prin fixarea el pe un suport foarte
de cromatism care o caracterizează. Dar deseori iar diametrul interior va permite fix8rea ocula stabil, care sA asigure atit posibilitatea dlrljaril
aceasta este mult depăşită de defectiunile in relor (interschimbabile). La capatul opus celui al in direcţia doritA cit şi lipsa oricAror vibraţli in
troduse prin construcţii neingrijita, de unde şi ocularului se va monta o diafragma cfrcul8rA, timpul observaţiilor. Deci nu utilizaţi treplede
rezultate mediocra ca urmare a intelegerii ero concentrica cu axul longitudinal al tubului, cu uşoare pentru aparate fotograflce, cu nuca lor
n8te ZI unei pretinse simplitAţi; in realitate, exi diametrul de 25 mm, pentru eliminarea reflue de mici dimensiuni. La cerere, vom reveni cu
genţele optici; trebuie respectate cu aceeaşi lor parazite; ea va fi confecţionatA din carton date concrete, lasind deocamdată acest ele
rigurozitate, conducind astfel la rezultate bune, negru. ment la latitudinea constructorilor. De aseme
demonstrate. de exemplu, prin numer08se foto Prin montaj se va asigura coallialitatea rigu nea, ne propunem ca intr-un material viitor să
grafii uneori cu totul remarcabile. IatA de ce re roasă a axelor optice ale lentilelor; punerea la reOenim pentru unele indicatii tehnice privind
venim asupra acestei constructii, destinatA in punct a imaginii se face prin scoaterea sau in observaţiile, inclusiv modalitatea executării ob
primul rind observări; unor fenomene astrono troducerea tubului ocular in manşon; in prin servatiilor fotografi ce cu ajutorul acestui tip
mice remarcabile ce vor avea loc chiar in acest cipiu, acesta va ieşi din manşon cu cea 60 mm, de lunetă.
an - eclipsa totală fd1 e Lună de la ti august. OCul OeULARE
tatia stelei duble din Scorpionul de către Distanta Distanţa Putere maritoare cu:
Jupiter la 21 mai etc. Lentila Inlre focal4
In figura 1 indicăm structura generală a lu lenUle rezultata Obiectiv Obiectiv
netei. Obiectivul este o lentilă planconvex.ă sau De cJmp De ochi (mm) 0,75 1,0
1u3n3 mcmen) issca ud ed e+ +01.7,50 ddiiooppttrriiii ((ddiissttaannţţăă ffooccaallăă ddee cLeenatsiloăr ni- cLeeanstlol4r nl-
100 cm). La procurarea acesteia se va avea grijă car car 60 64 21 x 16x
de a 'ie obţine o lentilă ,lefuitA, nu presatA;
prima se deosebeşte prin regularitatea reflex.e- Idem Lentilă
10i atunci cind este privită tangenţi81 la faţa texiile 15 22 60x 45x
convex.l!I, in timp ce ultima face «ape» neregu
late, uneori cu deformări grosolane. lLeexnttiilelă Idem 8,3 15 89x 67x
Utilizarea raţională a lunetei necesită mai multe
oculare. Detaliile Lunii, planetele Jupiter, Sa
turn. Venus vor fi observate cu ocul8re puter MDNT{JR!J
nIce, in timp ce nebuloasele, roiurile şi cimpurile OBIECTIVULUI
stelare vor fi examinate cu cel mai slab ocular.
De aceea ne-am oprit la constructia a 3 oculare
realizate din lentile pentru ceasornicari şi len
tile pentru textile, ambele tip 1.0.R In tabelul
de mai jos sint date unele caracteristici, iar fi
gura 2 cuprinde detaliile constructive. Cu aceas
ta ocazie amintim că toate piesele lunetei vor
SA(/ ~ATIFEA
1. Structura generali il fu
nelei. Toate lentifele vor fi
riguros perpendiculare pe alfa
lunelei.
2. Schita generali penlru o
cu/are: _: acolo undl! esle
notat ti ~ 1 ~ refer' la dia
metrul lentilel; d: distanta In
tre lentile se va respecta cu
aprolfimalie de + 0,2 mm, Ine
lele de (iure 1'& fi filetale cu
+
M ." ~ 1 şi pas mic (0,5).
3. Montura obiectivului.
4. Manşonul-reductle.
fi vopsite in interior in negru mat - de la mon
tura obiectivului pină la tuburile oculareior. Evi
dent, pentru montare, lentilele vor fi scoase cu
inariiire din monturile lor initiale. C'lI VEI. U!il
In figura 3 se dau detaliile constructive .Pentru
montura obiectivului, iar in figura 4 pentru man
$onul-reducţie. E bine ca acesta din urma sA fie
realizat din lemn - stejar sau fag uscat -, pen
tru a permite lipirea in interior a unei bucăti de
catifea sau velur menita sa asigure o glisare lină
a tubului ocular. N.B. Obiectivul ae va monta cu parte. IncepInd cu numArul
Tubul propriu-zis al lunete! va avea o lungime convexA apre deschidere• • 42 ,1 se va 5 (mai LC.), o rubricA de
de 1150 mm pentru obiectivul de +0,75 O sau fixa fAr' a fi #011.1. cu inelul filetat p 44' astronauticl aua1inut1 de
820 mm pentru cel de + 1,0 D. Diametrul Interior M .. x 1. CapAtul p 54 se va introduce In dr. Ing. Florin ZĂGĂ­
va fi de 54 mm, asigurind o fixare semifortatA la tubul propriu-zia. cu fixare aemldeflnltlvl.. NESeU.
capete a monturii obiectivului şi a manşonului­ puţin fOl1atA.
reducţie; diametrul uterior este indiferent. CU
ELOXAREA
A
CU MIJLOACE SIMPLE
Ing. Dumilru MOLDOVAN
Procesul electrochlmic
prin care se obţine pe suprafaţa alumlnlulul
,1 a allajelor sale un strat de oxld poros
care poate fi colorat In general prin Imerslonare
In soluţii coforante ,1 fixarea p1lmentulul
In mas. oxldului se nume,te anodlzare Iau eloxare,
expresie derlvatl de la denumirea
unui patent german «eloxah>,
care de fapt Inseamnl
J oxldarea electrolltlcl a alumlnlulul
AMORSE DE PORI
---'U
funCţie de solUţiile acide utilizate, de tensiune li
temperaturl. In interiorul acestor pori se depune
STRATUL "AR1tRĂ ANODIZAREA pigmentul colorant care este apoi inglobat in
SAU ELOXAREA masa oxidulul ca urmare a crelteril volumului
ALUMINIULUI alumlneiY prin adiţlonarea unei molecule de apl.
#'ORI i" DII'eRITE 3TADII Of I"ORME In anumite condiţii, colorarea stratului de
Fenomenul a (ost descoperit ind din 1857, oxld poate avea loc datorltl existenţei in alumi
r=~
dar nu a avut utilizare practici decit inceplnd din niu a unor elemente de aliere care Clau cu acldul
anul 1911, dupl care a fost perfeCţionat continuu, folosit un compus colorat, ca, de exemplu, alia
ajungindu-se astizi la un numlr impresionant jele de aluminiu cu crom, care dau straturi colo
de variante, dintre care cele mal multe consti rate În galben-auriu, cu sillclul nuanţe de gri
AL.UMINiU tuie patente care adeseor~ diferi. unul de altul vernil li altele.
numai prin modificarea unora dintre parametrII Ne propunem ca În cele ce urmeazl si de
FORMA ItORMALĂ A POIIILOR de lucru, cum ar fi: electrolltul folosit, tensiunea scriem modul de lucru li instalaţiile necesare
DUPĂ ANODIZARI!. de lucru, temperatura etc. pentru anodlzarea aluminiului in mediu sulfuric.
Teoria procesului explid formarea stratulul care este cel mal des utilizat.
de oxld poros prin acţiunea corozivl a soluţiei rn prealabil vom stabili el in instalaţla pe care
acide in prezenţa curentului electric, asupra ne propunem s-o construim se vor putea anodiza
celulelor elementare de oxid de aluminiu (alu piese din aluminiu li aliaje a clror suprafaţl
mini). S-a admis existenţa unei reţele exagonale exterioarl totall se Ilmiteazlla 2 drn&. In functie
form.ti din doui tipuri de .Iumlni (AI 0)l. de numlrul pieselor care compun aceastl supra
2
una crlstalinl, denumit! r ,situati in colţurile exa fatl totall, considerînd d le vom anodiza deodatl.
gonului, li alta amorll. l$ezatl in centru. Alu vom determina miri mea vaselor in care vom
mina amorfl, fiind mal puţin rezistenti la coro lucra. Presupunem un caz acceptabil, pentru
@ zlune, este dlzolvatl pe mlsuri. ce se formeazl, care vom utiliza vase de stiell de forml paraleli
DUPA COLORA RE Ibind În locul ei un por inconjurat de alu mini plpedlcl, cu deschiderea la una dintre fetele
crlstalinll'. Dlametrul porilor este de 120-130 mari. Sint necesare cel puţin 6 vase de acest fel
de angstromi, Iar densitatea lor poate varia intre li un vas mai mare prevlzut cu robinete pentru
~ li 80 de miliarde pe centimetru pltrat. in circulatie continui d. apl rece.
ANODIZAREA PROPRIU.ZISĂ
AL. MIN U
se realiuul in instalaţia de electrolizl pregltitl astfel: se monteazl vasul de stiei! in interiorul
cuvei metalice prevlzutl. cu posibilitatea aslguririi unul circuit continuu de apl rece, prin doul robi
nete. unul de alimentare situat la ban vasului ti altul de evacuare aşezat la nivelul la care vom umple
VISul interior cu solutia. de electrolit.
Pregltim o solUţie de acid sulfuric cu 150-180 H S0 66 B6 la un litru de apl distilată, in care
2 4
vom introduce electrolil unei surse de curent continuu. Catodul este format dintr-o placi de pluO'b
ale drel dimensiuni este de preferat si fie cu cite 2 cm mal mici decit peretele vasului. Intre catod şi
peretii vasului se Iasă, de asemenea, un spaţiu de cea 2 cm. Anodul va fi format dintr-un stelaj de alu
miniu pe care si se poati aglţa piesele astfel inCÎt si nu se atingi intre ele. Electrozii vor fi legati la o
surti de curent continuu care asiguri. o intensitate constanti cuprinsi Între 1,2,11,8 AjdmZ de supra
faţă a pieselor. In cazul considerat de noi, 3 amperl ,1 o tensiune de 10-22 volţi. cu poslbilitlţi de
REŢEIIVA CI!LULARĂ EXAGONAL.Ă reglare finI in acest interval.
A OXIOULUI DE ALUMINIU Este necesar si dispunem de o sursl de aer comprimat (curiţat de urme de ulei) cu care si reali
Fig. 1---4. Mecantsmul de formare fi inchidere a po IIm agitarea blil de electrolit in timpul anodillrii, folosind un debit de 10-1S m3/ori ,i m2- de supra
rilor de Al103 faţl exterioară a vasului de electrolld.
DECAPAREA sau dizolvarea stratului de oxid natural care existi pe suprafata
pieselor de aluminiu se face intr·o solUţie de 5--10% NaOH (sodi
caustlcl) preparatl intr-un vas de stlcli. Este de preferat sl se lucreze
la o temperaturl de ..o-700C, dar reaqia are loc ,1 la temperatura
MODUL
normali li poate fi consideratI terminati dupl 5--10 minute. La cald
DE LUCRU
reaCţia are loc in 3-5 minute. Pentru a evita precipitarea alumlnel,
se adaugi 1% .'uconat de sodiu, Iar pentru a obţine suprafete curate Piesele decapate li neutrallzate, dupl ce au
li uniform decapate se adaucl1-S% floruri, nitrat sau ,ulfat de sodiu.
losl Ipll. .o blhl! $1 u.cate. s. Introduc In b.l.
Se spali bine cu apl rece, dupl care se neutrallzeatl. Neutral/zored
do olettrollt $1 le fac le,lturlle electrice. De
supr.feţelor decap ... se f.ce Intr·o saluţi. de 25--40% HNO) (aCid reţinut el r" toate operaţllJe anterioare piesele
azotic) timp de 2-3 minute. apoi se spall din nou cu multi apl, de au fost fixate pe stelalul anod ti ci dupl aceea
preferat si se ti ni la sfirş:it in apl caldl, pentru a gribl uscarea. nu au mal fost in contact cu substanţe uleloase
sau Cle alt len care pot pita suprafeţele (transpl.
II!]