ARMA PSIHOLOGICĂ

196 Pages·2010·1.24 MB·Romanian

CRISTINA ALBU

ARMA PSIHOLOGICĂ
– între limite şi performanţe –
CRISTINA ALBU
DR. PSIHOLOG SPECIALIST
PSIHOLOGIE APLICATĂ
ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII NAŢIONALE

ARMA PSIHOLOGICĂ
– între limite şi performanţe –

BUCUREŞTI – 2008
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

ALBU, CRISTINA
Arma psihologică între limite şi performanţe /
Psiholog Cristina Albu - Bucureşti: Editura Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative, 2008
ISBN 978-973-745-064-7

159.9:355

Cod CNCSIS 270
CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE .........................................................................................7

CAPITOLUL I – ASPECTE PRIVIND TERORISMUL CA
FENOMEN AL LUMII CONTEMPORANE..............................................15

1.1 Fenomenul terorist......................................................................................15
1.1.1. Conceptualizarea fenomenului terorist.............................................16
1.1.2. Terorismul de drept comun...............................................................17
1.2. Specificul luptei teroriste...........................................................................18
1.2.1. Strategii de prevenire şi combatere a terorii.....................................19
1.3. Teroristul mileniului III – profil psihologic...............................................20
1.4. Luptătorii antiterorişti şi rolul lor în combaterea terorismului..................24
1.4.1. Paralelismul dintre teroristul mileniului III şi profilul
luptătorului antiterorist................................................................................27

CAPITOLUL II – PREGĂTIREA PSIHICĂ A LUPTĂTORILOR
ANTITERORIŞTI – ÎNTRE LIMITE ŞI PERFORMANŢE....................33

2.1. Structuri interne specializate în riposta antiteroristă..................................33
2.1.1. Brigada Specială de Intervenţie „Vlad Ţepeş“.................................33
2.1.2. Unitatea Specială de Intervenţie Antiteroristă „Acvila“...................34
2.2. Observaţii cu privire la locul şi rolul pregătirii trupelor
de elită străine............................................................................................34
2.3. Solicitări specifice şi factori perturbanţi. Impactul acestora asupra
conduitei luptătorului antiterorist pe timpul îndeplinirii misiunilor..........45
2.4. Calităţi umane specifice profesiei de luptător antiterorist..........................53
2.5. Particularităţi ale selecţiei indivizilor aspiranţi la unităţile
de intervenţie antiteroristă...........................................................................55
2.5.1. Selecţia şi cunoaşterea din punct de vedere psihologic…………….58
2.5.2. Orientarea selecţiei spre profilul ideal al luptătorului antiterorist....63

CAPITOLUL III – UN CADRU CONCEPTUAL DE ANALIZĂ
PSIHOLOGICĂ A MUNCII..........................................................................65

3.1. Un cadru conceptual de analiză a muncii...................................................65
3.1.1. Descrierea postului..........................................................................68
3.1.2. Specificaţiile postului......................................................................69
– 5 –
Cristina ALBU

3.1.3. Metode şi tehnici de analiză a muncii..............................................71
3.1.4. Fişa postului luptătorului antiterorist...............................................78
3.1.5. Semnificaţiile analizei muncii.........................................................80
3.2. Evaluarea performanţelor profesionale......................................................82
3.2.1. Conceptul de performanţă profesională integrat unităţilor speciale
de ripostă antiteroristă...............................................................................83
3.2.2. Interacţiuni în determinarea performanţelor....................................84
3.3. Avizarea periodică a personalului destinat misiunilor speciale
prin examinarea psihologică.......................................................................96
3.3.1. Avizarea – suport al unui program de formare/
perfecţionare– R.C.I. (Rezistenţă, Curaj, Iniţiativă) ................................97
3.3.2. Aplicaţii psihologice în structurarea practică
a atelierelor/exerciţiilor de antrenament....................................................98
3.3.2.1. Un caz ipotetic de dezamorsare a unei situaţii de criză.....100

CAPITOLUL IV – CARACTERISTICILE ŞI STRUCTURA
ANTRENAMENTULUI PSIHOLOGIC ...................................................109

4.1. Definirea conceptelor utilizate.................................................................109
4.2. Caracteristicile antrenamentului psihologic.............................................118
4.3. Structura antrenamentului psihologic al luptătorului antiterorist............126
4.3.1. Selecţia profesională.....................................................................126
4.3.1.1. Profilul modal al luptătorului antiterorist – suport pentru
optimizarea psihică .........................................................................................128

CAPITOLUL V – COMPONENTA METODOLOGICĂ A
ANTRENAMENTULUI PSIHOLOGIC AL LUPTĂTORULUI
ANTITERORIST .........................................................................................131

5.1. Antrenamentul psihologic de bază...........................................................131
5.2. Antrenamente psihologice în condiţii de stres.........................................135
5.2.1. Antrenamentul autogen.................................................................137
5.2.2. Antrenamentul ideomotor.............................................................143
5.2.3. Antrenamentul psihoton................................................................146
5.3. Asistenţa psihologică diferenţiată............................................................149
5.4. Recuperarea luptătorilor traumatizaţi psihic............................................151

Concluzii........................................................................................................157
Bibliografie....................................................................................................161
Anexe..............................................................................................................171
– 6 –
CUVÂNT ÎNAINTE
Secolul XXI a debutat abrupt şi violent printr-un cutremur politic de
amploare planetară – atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, care au vizat
obiective simbolice importante pentru lumea democratică, au ucis, aproape
instantaneu, mii de civili inocenţi.1
Indiferent de denumire, răspândire sau culoare locală, terorismul lasă
sens de interpretare. Potrivit accepţiunilor privind prevenirea şi combaterea
terorismului2, acesta reprezintă ansamblul de acţiuni şi/sau ameninţări care
prezintă pericol public şi afectează securitatea naţională, având următoarele
caracteristici:
a) sunt săvârşite premeditat de entităţi teroriste, motivate de concepţii şi
atitudini extremiste, ostile faţă de alte entităţi, împotriva cărora acţionează prin
modalităţi violente şi/sau distructive;
b) au ca scop realizarea unor obiective specifice, de natură politică;
c) vizează factori umani şi/sau factori materiali din cadrul autorităţilor
şi instituţiilor publice, populaţiei civile sau al oricărui alt segment aparţinând
acestora;
d) produc stări cu un puternic impact psihologic asupra populaţiei,
menit să atragă atenţia asupra scopurilor urmărite.
Fenomen social de factură deosebită, terorismul a căpătat la acest
început de secol şi mileniu, prin amploarea şi diversitatea formelor sale de
manifestare, un caracter complex, extins la scara întregii planete.
În desfăşurarea capitolului I, conceptualizarea terorismului reprezintă
punctul de pornire în demersul propus. Nu lipsite de însemnătate sunt în
decriptarea şi înţelegerea fenomenului terorist, sursele de documentare,
precum: Marea Enciclopedie a Jihadului, Scrisoarea de la un membru A1-
Qaeda, Cum să înfrunţi şi să rezişti în faţa anchetatorilor serviciilor speciale,

1 Strategia de securitate naţională a României, adoptată de către CSAT prin Hotărârea nr. 62
din 17 aprilie 2006.
2 Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.
– 7 –
Cristina ALBU

Ghidul teroristului islamic, Manualul teroristului. Toate acestea fac obiectul
unor preocupări constante, în mod deosebit, la nivelul grupării A1-Qaeda.
În activitatea lor, în scopul atingerii ţelurilor propuse, cei care îl
practică recurg la o diversitate de practici teroriste precum asasinatele politice,
răpirile de persoane, atentatele cu arme şi bombe, victimele acestora
constituind deopotrivă demnitari politici şi guvernamentali, magistraţi, oameni
de afaceri, personalităţi ale culturii şi ştiinţei, poliţişti, ziarişti şi mai nou,
femei, bătrâni sau chiar copii.
Înţeles şi ca un „război ascuns, nedeclarat” sau „conflict de mică
intensitate, cu obiectiv limitat”, terorismul – flagel al lumii contemporane3 a
depăşit stadiul improvizaţiilor, al unor simple asasinate sau atentate cu bombe.
Cele patru mari acţiuni teroriste: 11 septembrie 2001 SUA, 11 martie 2004 –
Madrid, 7 iunie 2005 – Londra, la care se adaugă Beslanul, Moscova etc. au
demonstrat că teroriştii moderni pot lovi orice obiectiv, oriunde în lume,
încercând prin teroare, modificarea unor decizii, chiar politice.4
În acest cuprins, pot fi explicate şi numeroasele atentate reuşite în
ultimul timp asupra unor demnitari (12.03.2003 – primul-ministru al Serbiei şi
Muntenegrului, Zoran Djindjici; 13.02.2004 – preşedintele cecen Zelimkhan
Iandarbiev; ministrul afgan al aviaţiei, Mirwais Sadiq; preşedintele Taiwanului,
Khen Shui-Bian; 09.05.2004, Groznîi, preşedintele cecen, Ahmad Kadîrov) sau
asupra unor obiective şi instituţii publice (11.03.2002 – trei gări din Madrid,
Spania – 191 de morţi; 12.10.2002 – un club de noapte şi un restaurant din
insula Bali, Indonezia – 202 morţi; 23.10.2002 – teatrul din Moscova, Rusia –
120 de morţi; 09.12.2003 – Hotel Naţional, Moscova, Rusia – şase morţi şi
zece răniţi; şcoala din Beslan, 03.09.2004 – Osetia de Nord – 329 de morţi şi
500 de răniţi).
Manifestările violente, precis orientate şi foarte bine organizate, oferă o
imagine apocaliptică şi creează o psihoză paralizantă a terorii în timp de pace,
cu amplificaţii şi diversificări multiple în situaţii de criză sau în caz de război.
Prin toate transformările şi reorganizările Al-Qaedei, spre exemplu, se
urmăreşte crearea unei psihologii generalizate în rândul populaţiei,
urmărindu-se înainte de toate descurajarea generală prin folosirea sarinului,
VX-ului, prin atacarea centralelor nucleare, sabotarea transporturilor de
substanţe periculoase, ţinte din domeniul energetic, petrolier, gaze naturale etc.

3 Cf. Andreescu, A., Riscuri şi ameninţări neconvenţionale la adresa securităţii naţionale,
Editura Artprint, Bucureşti, 2000, pag. 8.
4 Andreescu, A.; Radu, N., Geneza Terorii. Măsuri corelative antiteroriste. Editura Artprint,
Bucureşti, 2007, pag. 6.
– 8 –
Arma psihologică – între limite şi performanţe

În acest context se poate aprecia că terorismul nu este, aşa cum se spune
adesea, „violenţă stupidă” ci, indiferent de cât de anormal şi în afara legii ar fi
sau ar părea, el nu este iraţional sau lipsit de scop. Dimpotrivă, terorismul
îmbrăţişează o anumită cauză, de regulă politică, are o anumită organizare şi
structurare şi o anumită specializare profesională a celor care participă la
acţiuni cu un asemenea caracter. Situaţia în sine este definită tot în cuprinsul
primului capitol prin stabilirea paralelismului existent între teroristul
mileniului III şi luptătorul antiterorist.

Analiştii în domeniu încearcă să răspundă la multe întrebări pentru a
caracteriza fenomenul şi a găsi soluţii adecvate.5
• Există conflict între civilizaţii, respectiv între cea occidentală şi cea
islamică?
• De ce democraţia, pluralismul, liberalismul din întreaga lume
modernă nu au influenţat pozitiv lumea musulmană, ba chiar au determinat ca
o mare parte din aceasta să se întoarcă spre fundamentalism şi tradiţionalism?
• De ce Occidentul nu poate să înţeleagă lumea islamică şi se situează
mereu în postura profesorului, uneori prea exigent?
• Care sunt motivaţiile în pregătirea teroriştilor şi cum se păstrează
treaz devotamentul pentru actul sinucigaş, în condiţiile în care unii terorişti au
trăit şi s-au instruit în Occident?
• Cine sunt luptătorii antiterorişti?
La această ultimă întrebare, în capitolul II, dedicat pregătirii psihice a
luptătorilor antiterorişti, autoarea încearcă să dea un răspuns cât mai adecvat.
Calităţile umane specifice profesiei de luptător antiterorist, particularităţile ce
definesc selecţia indivizilor aspiranţi la unităţile de intervenţie antiteroristă,
scot în evidenţă, pe cât posibil cu putinţă, locul şi rolul ce revin pregătirii fizice
şi psihice în cadrul unor structuri interne ale Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative, specializate în riposta antiteroristă.
Fie că ne referim la Brigada 44 Paraşutişti din Africa de Sud, Forţele
Aeropurtate, la trupele SPETNAZ din Federaţia Rusă ori la structurile de profil,
de tip „Acvila“, Brigada Vlad Ţepeş, din Ministerul Internelor şi Reformei
Administrative sau Unitatea Specială de Intervenţie Antiteroristă din Serviciul
de Protecţie şi Pază şi, nu în ultimul rând, Brigada Antiteroristă din cadrul
Serviciului Român de Informaţii, toate acestea reclamă analiza muncii,

5 Andreescu,A.; Radu, N., Terorismul mileniului III – reconfigurarea reţelelor, în TIMPOLIS,
an XVII, nr. 1374, 30 august- 2 septembrie, 2007.
– 9 –
Cristina ALBU

analizată în cuprinsul capitolului III, ca prim pas în selecţia, evaluarea şi
formarea/pregătirea luptătorilor.
Privită şi dintr-o perspectivă funcţională, drept o precondiţie pentru
numeroasele activităţi specifice, analiza muncii reprezintă, în concepţia
autorilor Schuler R.S.; Huber V.L. procesul de descriere şi înregistrare a
obiectivelor unui post de muncă, a sarcinilor şi activităţilor specifice, a
condiţiilor în care se lucrează, a deprinderilor, aptitudinilor, cunoştinţelor şi
altor abilităţi necesare practicării în condiţii optime a muncii respective.6
O analiză atentă a postului este un indicator al standardelor de
performanţă şi al unui set de predictori posibili.7 Fără să avem în atenţie acum,
cele două tipuri de analiză a muncii (job description sau job specifications) sau
metodele utilizate în analiza muncii întreprinse asupra profesiei luptătorului
antiterorist, trebuie precizat că rezultatul analizei muncii a fost concretizat
într-o fişă a postului, cu semnificaţie aparte în stabilirea instrumentelor de
selecţie.
Analiza întreprinsă asupra postului a reuşit să ne furnizeze o serie de
informaţii relevante, despre sarcinile implicate în activitatea luptătorului
antiterorist, precum şi despre caracteristicile pe care trebuie să le deţină un
luptător pentru a fi performant în activitatea sa (K.S.A.O. – cunoştinţe,
deprinderi, atribuţii, alte caracteristici personale).
Rezultatele obţinute şi prin aplicarea Chestionarului de analiză a
muncii al lui Fleishman (FJAS) au pus accentul pe capacitatea de concentrare,
stabilitate şi rezistenţă în condiţii de stres.
Dintre aptitudinile cognitive: orientarea spaţială, atenţia, rapiditatea
percepţiei, memorarea şi supleţea structurării înregistrează valorile cele mai
ridicate. Timpul de reacţie, dexteritatea manuală, stabilitatea mână-braţ,
controlul precis al mişcărilor integrate aptitudinilor psihosomatice sunt, de
asemenea, înregistrate cu valori semnificative. Aptitudinile perceptive,
respectiv vederea la distanţă, sensibilitatea auditivă, perceperea adâncimii,
alăturate aptitudinilor fizice (rezistenţă fizică, forţă dinamică, echilibru
corporal etc.) definesc profilul luptătorului antiterorist şi particularităţile
psihologice ale profilului luptătorului antiterorist, particularităţi dezvoltate în
profilul modal (Spectrum CPI 260 TM - RO, FPI, 16 PF-5).

6 Schuler, R. S. Huber U. L., Personnel and Human Resource Management (5th ed), West
Publishing Company, Minneapolis, 1993.
7 Pitariu H.D.; Sântion Fl., Selecţia psihologică a militarilor: puncte de vedere, în, Spirit
militar modern, vol. 8-10, 2002.
– 10 –
Arma psihologică – între limite şi performanţe

Un subpunct al demersului îl constituie şi avizarea periodică a
personalului destinat misiunilor speciale, subpunct dezvoltat în cuprinsul
capitolului III, în acord cu evaluarea performanţelor profesionale. Realizată la
diferite intervale de timp, potrivit concepţiilor de lucru specifice structurilor
din sistemul siguranţei naţionale, avizarea presupune, înainte de toate,
examinarea psihologică periodică a personalului cu ajutorul unei baterii de
teste psihologice recunoscute ca valoare. Metoda formelor paralele
(Chestionarul 16 PF IV, varianta A.B., Testul Wonderlic IW 1-5, Testul MM
3
1-2, Testul Praga, 1-3) asigură un cadru obiectiv de măsurare a performanţei la
diferite intervale de timp, eliminând riscul învăţării testelor de către cei
examinaţi.
Avizarea prin examinare psihologică, în scop formativ sau de
perfecţionare, are drept scop şi formarea unor stări de permisiune (de pregătire)
reprezentate prin seturi de reacţii, constituite ca răspuns spontan sau dirijat în
legătură cu misiunile de luptă primite.
În acest scop s-a procedat şi la constituirea unui program de
formare/selecţionare RCI (rezistenţă, curaj, iniţiativă), structurat pe un
ansamblu de şase aplicaţii psihofizice, diferenţiate prin ateliere şi exerciţii de
antrenament.
Sistemul RCI propus şi în vederea avizării psihologice a personalului
destinat misiunilor speciale, nu urmăreşte formarea unor automatisme, aşa cum
poate se crede la prima vedere, ci îşi propune să ofere strategii pentru ripostă
antiteroristă, în situaţii de risc neprevăzut. Un caz ipotetic de dezamorsare a
unei situaţii de criză completează programul RCI, insistând asupra faptului că
negocierea cu gruparea teroristă a devenit un element indispensabil în
rezolvarea situaţiilor de criză. Departe de a căuta gloria de sine, negociatorul
este cel care deschide drumul spre acţiune al luptătorilor antiterorişti şi spre
libertate a ostaticilor.
În cuprinsul capitolului IV, caracteristicile şi structura antrenamentului
psihologic al luptătorului antiterorist au fost abordate din perspectiva
necesităţii cunoaşterii unui suport pentru optimizarea psihică. Pregătirea, în
contextul general de prevenire şi înlăturare a pericolelor de atentat asupra
demnitarilor şi instituţiilor de stat reprezintă un mijloc esenţial de îmbunătăţire
a capacităţii de luptă, de dezvoltare a calităţilor motrice de bază – rezistenţă,
forţă, viteză, îndemânare – precum şi a hotărârii, încrederii în forţele proprii şi
a curajului, a capacităţii de concentrare şi a rezistenţei la stres.
După cum este cunoscut din literatura de specialitate, problemele
pregătirii trupelor care au misiuni şi sarcini specifice intervenţiei antiteroriste le
– 11 –