Table Of ContentDIFERITE I-ORh4E DE FLORI
DE PE PLANITE DE ACEEASI SPECIE
*
PLANTE INSECTIVORE
CIJASICII $TIII{TEI UNI\TEB,SAIJE
Y
DIFERITE FORME DE FLORI
DE PE PLANTE DE ACEEASI
SPECIE
*
PL ANTE INSb,CTIVORE
DE
Chqrles DarToin
F]DITURA ACADEMIEI REPUBI-,ICII SOCIALISTE R,oMAxTn
r.965
Tradusi din lirnba englez[ (EUGEN I,IARGULIUS) si confruntatil
cu traducerile din limba rusi (NICOLAE BOTNARIUC), limba
get'mani. (IoN T. TARNAVSCHI), limba francezi (VASILE D.
ItlRZel qi ctr tesrtul or.ig.inal (ION E. STUFIN).
Redactor respr_rnsabil: acatl. VASILE D. \t&Re\
STLTI)IU CRIl'lC
PA Il TIirt I
Ilclitrua Acntlemiei R. S. liorniuia continuir cu ar-rest r-olurn seria traducerilor
olrerelo_r genia,lului szrvaut englez f)lrrrrles l)arn-in cu ckruii noi traduceri, si anume : D'iferite
,f,'rme d,e .flori de pc gtltufie de ateensi, spec[el ryi Pln nte 'inser.:tit:ort:2, ambele aceste hicriri
f iind publicate ln crolecfiu ,,Olasicii ,;tiinf,ei univers:rle" 3.
Ambele lucr[ri din acest volum au fost publicate de I)trrr-in in eclitura John
Jltrlr':r,t'din Londru. Di.fer'ite.forne tle.fkt'r,i ... ?tr aprimt in dou5, edifii, prirna in 1877, iar
eclifirr :r II-a in 1880, in 3 000 de exetnpklre. Lrcnlr'€t I'lartte inser:tirrtre a fost puhlicutti
intr'-o singurl edi{,ir: in 1E75, in .,t t)00 de exemplare a.
Diti(,ia in lirnba, englezi. u" operei Diftrite .fornte t'le ,fktri . . . rle-rr fost procunrti rle
,lt'. Pierre Jonesco, iar Plante inser:t'i.t:ore ir fost trad.us[ clupii fr-rtocopiile rle pe lrn microfilnr
ltlocurat c1e la ,,Centre Ntltional de Rechc.rches" rlin Paris prin grija d-nei }faria Bercor.ici-
Erco. I-re mul{,umim c5lduros aminclurora ptr aceastd cale.
Traducere:tr s-a cfc.ctuat clc acelasi colectir' ryi chrpi, acelearyi criterii cra ryi ultimele
l rei trad.uceri tle opere clarrviniene. Tradncerea clin limbzr rrsh a fost efectuata d.e K. A.
Timirea,zet', iar din Um1)a gelmand de J. Y. Oarus. Semnal5m ,!i tltrducerea lngrijiti ui
corectfl in limlta francezl a lucriirli Di.ferite forne cle.l'lrtri . . . a lui Hdouard Ileckel, tnrdu-
cere cle care ne-am servit. lfrarluct'r'ea lur,Lit'ii /'iartte ittscr:tluore rle ciitre lSarbier', pe lingd,
pa,saje lline tracluse, tnai are qi destul cte numeroase frnze czr,re se depzirteazd, de originzrl.
Prima operd, din volum completeazit, celelalte lucr5ri anterioare scrise de Darv'in
idr,ri slrproozlr'liteilma a. . f.etc utnoda.taef ietri epil afno1rm,eIionrd, nusi na nau.ntnsta; mDb.felur: teol,len ofegre:unr t5d.d N,riei 6vnoum'rt csistradted u. i. .c aq ii nD ifpeariltteelea
a ff-a a acestui stucliu s[ scotrtem in evirlen{d trdsdturile comurre alc acestor trei opere
rlarwiniene asupra fecuntlatiei qi da,tele noi acluse cle l)a,rrvin in problema biologiei proce-
sului sexual ltr plante. Ile aceert in ircerr.stl parte nrl r'oln insista mai m.ult asupra origi-
1 In cnglezcgtc : Tlrc differcnt Foms of Flouters on Planls of tltc sanre Spccr'es.
z ln engleze;te : Insectiuorous Plants.
3 Editura Academiei R. S. RornAnia e publicat pinir aculna nrrnltoarele opcrc alc lui Ch. Darrvin, traclrtsc
ntcgral pentnt prinra oarli in Iimba ron:dnir : Originea sprciilor, apirruti. in colcctia ,oClasicii ;tiinlci universale", rtt'. II
'19irl3); Aminliri clespre dezuollarea gtntlirii;i caructerttlui nteu. Atttobiocrefie (1962'1; Ilurialia animulelor Si a plan-
'rlor sub influenla domesticirii, in colcc!ia ,,Clasicii qtiin!ci univcrsale", nt'. III (1963); Ilfect<:le fecunddrii tncruci-
iulc;i ale aulofecnnddrii trt regrutl ttegelal Ei Diferitele tlispozitiue cu ujtilorul cftrora orhitlcele sint fecrtrtclcrlc clc cr\lre
trtsecte, nr. IY al colccliei ,,Clasicii ELiin{ci urlivcr'-salc" (1964).
a Fr. Daru'l.rt, Life and Lelters of Chartcs Daruin,l,onclla, cd. J. Ifurlal', 1888, vol. III, p. 36.1.
5 Diferitcle dispozitiue... a losl publicatir in 1.362. Iidi!ia I s-a cpuizat foat'te repedc: cdilia a II-a
r apirttt in 1877;i a fost nrult lcfircut:"r, pe bazc dt- faplc $i ol)scl'vertii noi pelsonalc ;i din litcratnri (in spccial
:cle ficute de Fritz lliiller, ln Rrazilia), cum afirnrir Dar$'in iusugi. Finl siru Francis Darrvin (in Life and Letters
tf Charles Darwin, Londra, cd. J. IhiLral', 1888) afirm:i chiar ci Diferitele clispoziliue... a fost scrisir din nou
vol. III, p. 2BG ;i 363). La inct'put Darrvin a I'r'ut sir publice aceasti luclare in analcle SocicLi!ii linneetre
lin l-ondra, rirzgindinclu-se alloi a publicat-o ca volum aparte. Coslul rltavurilor ir-r lcrnn, foartc costisitoare in
rcel tintp, a fost suportat dc autor (Fr. f)arrrin, ibirlcnt, p.266). Iidi{ia I a lucrlrii Efectele fecunddrii tttcrttcisate...
tublicati in 1876 lrt 1 500 de exemplarc s-a epuizrrt foiutc rcpedc. Iidilia a II-a, 3 000 de cxcmplarc, a fostpubli-
:ati in 1878. Aceasti ultirnir opcrri. pinii la ctlitia I. i-a cerut lui I)arrvin 11 ani dc muncdr pi cxpe.ritnr:ntliri
:omplcxe. EdiIia a II-a nu ir lnai fosI rr'fircrrtij in intreginrc, ci nurnui parIial.
STUDIU CRITIC
nalit[,t'ii ryi a particularitS,{,i1or lucrdrii traduse qi publicat5, acurna. \=onr spulre numai
clteva cuvinte despre lucrarea Plante insect,iuore, deoarece rre propunen] ca, in acest stucliu
critic, sd, ne ocupdm numai d.e problema fecundafiei la plante, a$a cum reiese din cele
trei opere menlionate mai sus. I-rucrarea ?lante'insectittore fidicil una din cele rnai curioa,se
qi mai interesante problerne de ada,ptare din lumea vegetali. Din studiul aceste'i ollere
rezult'6' c5, procesul de ad.aptare a mers ln doufl direclii puternic interconectate. Prima
este aceea a dezvoltdrii mecanismelor d.e capta,le a organismelor animale (in special
:r,
insectelor) qi a digerflrii lor, in vederea completdrii necesarului de substanle organice, qi
in special de proteine, Solul acid. qi sdrac, precum qi sistemul radicular slab dezvoltat nu
au putut' asigura plantelor d.in aceastfl grupd, decit o parte din nevoile lor in substanfe
organice. A d.oua linie de clezvoltare este intensificaretr reactivitrifii unol'a din pirfile
plantei. Acestea, ca excit,abilitate, capacitate de diferenliet'e, r'itezil d,e leacfii, dezldn!,uire
d"e secretii lipicioase, bogate in fermenli d.igestir.i, reamintesc multe din fenomenele d.escrise
d,e Darwin in Posibilitatea de miscarela plante in Jltipcd,rile;i r:ontportarea plantelor"agd-
ryi
ld,toare. Ele slnt similare cu fenomenele de excitabilitate din lumea animald. Insh ln cazul
plantelor carnivore, al florii orhideelor, al circeilor plantelor agildtoare etc., toate aceste
reaclii au loc pe baza intensificd,rii reactivitd,fii primordiale a materiei vii din celulele
plantelor qi nu ca la animale prin d.iferenfiere d.e celule, fibre, telminalii nervoase senzitivc
qi organe motorii.
fnainte d.e a incheia prima parte a cuvintului introd"uctiv, mullumim cu recunol-
tinfd, Prezicliului Acad.emiei noastre qi incleosebi tovardqului academician f. Murgulescn,
preryed"intele Acatlemiei R. S. Rornf,,nia pentru spriiinul dat.
I'AllTli:l A lI-a
IJIOLOGfA ]'ROCESIILUf SEX(-TAL,, A PL,\I{TEL,OR SIII'EIIIOARE
iN oI,ERA Ltrr DAR\TN
I storicul pr oble'nt,e'i
Problema perpetu5,rii speciilor vegetale prirr reproducerc sexuat:i ela foalte pufin
elucidatd, in 1844, cintl Darwin a inceput studiile sale 1.
De aceasti, problemd, se ocupaser5, Camerarius (1664), Kcilreuter (1761
-1766)j
Knight (1791), Sprengel (1793), iar in secolul al XfX-lea R. Brown (1833), Gd,rtner (1844),
Ilooker (1854), pin5, la publicare^ lucrflrii Di,feritele d'ispozi,ti,ae . . . (1862), qi dupd, aceea
Asa Gray (1862 etc.), HiltLebrand (1864), Delpino (1867), Miiller (1883) Numele acestor
,s.a.
precursori sau continuatori ai lui Darwin se gh,sesc des citate in cele trei opere ale lui.
In timpul lui Darwin, in problema fecundaliei plantelor existau citeva jaloane
juste gi precise. Pe lingd, aceste date, circulau p5,reri greqite, iar dogmatismul d,omnea
nestingherit. Un exemplu d.e p5,reri gregite era acela cd, autofecundalia plantelor constituie
o lege generald,, c te,lansatd, de Camerarius, persistase ca o t1ogm5, pin5, la Darwin. Allii
suslineau gregit nespecificitatea fenomenului de fecundalie la plante. Astfel polenul unei
plante putea fecund.a oricare altil plant5,. In asemenea cond.ilii puritatea spe,ciilor cra
iluzorie. Aceasti pdrere greqit5, - imbrd,fiqatd, qi d.e l-.ryell, printre allii -_ circula d,e ase-
menea ca o dogmd.
Sprengel, cu toate cd, a in,teles c5, autofecundalia plantelor nu este un fenomen
obligatoriu, nu a reuqit sd, se ridice la infelegerea rolului fecundaliei tncruciqate 2.
Darwin qi-a dat seama, mai ales dup5, citirea cd,rfii lui Sprengel', cd autorii care
l-au precedat nu au reuqit sd, ld,mureascfi, declt unele aspecte d.isparate ale problemei fe-
1 Ch. Darwin, Amintiri... Autobiografie, Bucure$ti, Edit. Acad. R.P.R. 7962,p. 147.
I2 FCra.r tDeaa rlwuiin S, pLriefeng aenld i"n Lteittutelarst io fD Cahs. eDntadneuckinte, GLoenhedirman, ise dd.e Jr. ilNialluurrr,a1y7,9 138, 8i8-a, vfoosl.t rIeIIc,,o mpa. n2c5la8t.d lui Darll'tn
de Robert Brorvn (ibidem, p, 258).
STUDIU CRITIC VII
ctrndafiei plantelor 1, c[, generalizlrile lor nu ayeau a bazd, faptic5, suficient5, qi ci, acegti
autori nu au fdcut o 1eg5,tur5, lntre funcliile qi stmcturile pd,rlilor florii pe de o parte gi
insectele vizttutoale pe d.e alt5, parte I de asemenea ei nu au folosit metode ad.ecvate in
studiul procesului fecundaliei la plante. De aceea, dupd, pS,rerea lui Sachs, deqi o teorie
asupra fecund.afiei plantelor incepuse sd, se elaboreze pe baze gtiinlifice abia la inceputul
secolului aI XIX-lea t etu progresa cu o incetineald, extraord-inard, 2.
Darwin cautd, qi g5seqte calea lui proprie in elucid"area problemei fecundaliei la
plante, problem[ pe ca,re a stud.iat-o metodic, publiclntl in decursul celor peste 30 de ani
de studiu citeva lucriri mici, mai ales privitoare la fecundalia orhideelor3 qi plantelor
lreterostile a. Da,rwin experimenteazd, qi verificd, fd,rd, intrerupere I el d.d, o bazd, largd, fap-
l,elor lucrflrilor sale, reuqind" sd, in]5ture astfel p5rerile greqite, sil elimine impreciziile qi
dogmatismul, argumcntele apriorice ;i generalizdrile bazate pe un numdr insuficient de
fapte rezultate din experienle efectuate uneori neglijent.
Intimplarea a jucat rolul ei in d.escoperirea diferenfelor biomorfologice la descen-
denlii plantelor autofecundate qi fecundate incrucigat a plantelor cu flori heterostile, ca
,si a mecanismelor fecund.aliei orhid.eelor 6.
*
In Ori,gi,nea spec'iilor Darwin nu s-a ocupat d"e problema fecund.aliei plantelor;
cind a publicat aceastd, operd,, el stud"ia de 15 ani aceastd, problemd, qi reuqise sd, adune
d"ate prefioase asupra fecunclaliei plantelor. Darwin consacr5, doar o frazil in Or'i,gi,nea
speciilor fecuntlaliei incrucigate 6. Prin urmare, chiar pentru Darwin, problerna fecundaliei
ln plante reprezint,X, o problemil nou[,, deosebitd, d,e cele studiate in Or'ig'inea spec'i,ilor, dar
corelatd, strins cu ea. Leg*tura d.intre aceste lucrdri o face aplicarea legii selecliei qi d.e-
monstrarea cd, cele mai nelnsemnate structuri ale florii sint modificate sub influenfa
I Ata de exemplu Robert Brown, la rindul slu (1833), s-a ocupaL qi de problema fecundirii orhideelor
de citre insecte. Dar Dalwin iSi di scalna ci Brotrn nu a vizut clar problema (.Diferitele dispozitiue. . ., Bucure qti,
I'ldit. Acad. R.P.R., 1964, p. 322).
2 Sachs, Histoire de Ia Botanique (7875), eitat de Fr. Darn'in, Yie et correspondctnce de Ch. Darwin, Paris,
ed. Reinrvald, vol. II, p. 614.
3 Aceste lucrdri slnt publicate mai ales ln ,,Garcleners'Chronicle", lncepind din 185?. In acest an
pnblicl un sturliu asupra spcciei Lobelia ful11a, in 1861 asupra florii de Orchis apifera qi Vinca ntajor, in care ex-
plicfl influenla pe care au avut-o insectele in modificirile adaptative ale pdrfii florilor acestor plante. Din 1860 lncepe
s[ se ocupe d.e Leschenaultia, dar observa]iilc sale le publicd abia in 1871 (citat dupd Fr. Darrvin, Life and Letters . . . ,
vol. III, p. 261).
{
Darwin a scris 5 articole asupra acestei problemc intre attii 1862 Ei 1868. Toate aceste articole au fost
prezentate la Societatea linneeani din Londra ;i publicate ln buletinul acestei societdti (Fr. Darwin, Life and Let-
ters. . ., vol III, p. 256 -257).
0 Fiul lui Darrvin credca ci tatdl sdu s-a ocupat cu studiul orhideelor deoarece acestea constituiau specii
comunc ln lmprejurimile localitdlii Dorvne. .dceasta ar fi prima intlmplare. A doua ar constitui-o faptul cd Darwin
a reugit in 1860 sd descopere felul cum sint adaptate masele polinice de la Orchrs gi cum se face transportarea lor
cle citre insecte pe alte flori. Rezolvarea problemei adaptlrii pdr{ilor florii, - care susline staminele, _. pentru
impiedicarea autofecundirii, pe de o parte, gi a felului cum este transportat polenul de insecte, pe de alti parte,
s,d devenit unul din faptcle cele mai izbitoare qi mai fanliliare din lucrarca asupra fecundaliei orhideelor" (Fr. Dar-
tvin, Life and Letters..., vol. III, p. 262).
Subiectul fecundatiei lncruci;ate gi al autofecundaliei s-a impus intimplitor lui Darwin ca rezultat al
observaliei sale directe asupra efectelor celor doud rnoduri de fecundalie tn doui straturi de Linaria uulgaris
din gridina sa. Deoscbirile l-au uimit. Darwin nu gisisc ln literatura cititd gi nici nu se glndise mai inainte cI cele
doud moduri de fecundalie dau deoscbiri aqa cle mari. In anul urmdtor a repetat experienfa pe garoafe fecundate
lncruci;at gi autofecundatc; el a oblinut de asemenea deoscbiri mari intre plantulele iegite din seminlele fecun-
date ln acest fel (Fr. Darwin, Vie et correspondance..., vol. II, p. 658).
In 1838 sau 1839, Darrvin observd lntimplitor dimorfismul florilor de Linumflauum. La lnceput a crezut
cd este vorba de un caz de ,,variabilitate fdrd irnportanli. Dar cercetlnd speciile comune de Primuld am con-
statat ci cele doui forme erau multprea regulate gi constante pentru a fi privite in felul acesta... Cred ci nimic
nu mi-a dat atlta satisfaclie tn viala mea qtiinlificd ca faptul dc a fi explicat structura (florilor) acestor plante"
(Ch. Darwin, Amintiri... Autobiografie, Edit. Acad. R.P.R., p. 148).
0 Vorbind despre regulile gi efectele fecundaliei lncrucigate, Darwin afirmi : ,,am fost surprins sd des-
copir cit de general se aplici aceste reguli in ambele regnuri" (Originea speci.ilor, Bucureqti, Edit. Acad. R.P.R.,
1959, p.238). Iar ln ,,Introducerea" la Diferitele dispoziliue... (Edit. Acad. R.P R., p.321), Darwin arati: ,,ln volu-
rnul rneu, Originea speciilor. nu am prezentat declt argnmente gcnerale in suslinerea ipotczei cd ar exista o lege aproape
universald a naturii, dup[ care organismele superioare au ncvoie citeodatd de o incruciqare cu un alt individr S&L,
ceca ce reprezintri acelggi lucru, cii nici ulr hernrafrodit nu se autofecundeazd lntr-un qir neirttrerupt de generalii".
