Table Of ContentI STOICA
V; H O P U
C. TS1CURA
A, SI M OM
PITI
CoAtecu
WBwmm mm
. M. STOICA | Arh. V. HOPU * Ing. C.
Maistru A. SIMON
Ediţia a IV-a
EDITURA TEHNICĂ
Bucureşti — 1971
Cartea cuprinde cunoştinţele teoretice şi practice nece
sare dulgherului la execuţia construcţiilor, la nivelul actual
al tehnicii.
După ce se tratează unele noţiuni generale asupra clă
dirilor, elementelor şi lucrărilor de construcţie, precum şi
asupra materialelor, uneltelor şi utilajelor folosite la lucră
rile de dulgherie, cartea prezintă în detaliu tehnologia lucră
rilor de bază ale dulgherului (prelucrarea lemnului şi
îmbinările dulghereşti), a lucrărilor auxiliare (sprijiniri,
schele şi cofraje), a principalelor elemente de construcţie
din lemn (pereţi, planşee, acoperişuri) şi construcţii auxiliare
din lemn (baracamente, diverse dispozitive de şantier etc).
în capitole speciale sînt expuse principiile de organizare
a lucrărilor, executarea lucrărilor pe timp friguros şi reguli
de protecţia muncii.
Faţă de valoarea deosebită pe care o prezintă pentru
industrie materialul lemnos şi ţinînd cont de indicaţiile
date pe linie de partid şi de stat, în vederea valorificării
superioare a lemnului, în lucrare se tratează toate măsurile
posibile de utilizare cu maximum de eficienţă a lemnului,
dîndu-se soluţiile noi, moderne, de înlocuire.
De asemenea, se dă o atenţie deosebită utilizării şi
aplicării lucrărilor de dulgherie la construcţiile ce se exe
cută la sate, în cadrul întreprinderilor Agricole de Stat,
Cooperativelor Agricole de Producţie şi în gospodăriile
ţăranilor cooperatori, unde lemnul se utilizează prin proce
dee eficiente, ca material local.
Ediţia a IV-a a lucrării este revizuită şi completată cu
datele noi apărute în lucrările de dulgherie, în concordanţă
cu prevederile STAS-urilor şi normativelor în vigoare la
data actuală.
Cartea se adresează muncitorilor şi tehnicienilor de pe
şantierele de cons+-"~+"
Prefaţă
Pentru a contribui din plin la măreaţa operă de dezvoltare multi
laterală a socialismului, oamenii muncii din patria noastră desfă
şoară o activitate susţinută pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor
trasate de Directivele Congresului al X-lea al P.C.R., privind planul
de dezvoltare a economiei naţionale în perioada anilor 1971—1975.
Sarcini deosebit de importante revin şi sectorului construcţiilor.
Astfel, pentru întreaga perioadă a cincinalului 1971—1975 s-au pre
văzut investiţii în valoare de 470 miliarde de lei. în aceeaşi peri
oadă se vor construi din fondurile şi cu sprijinul statului 520 000
apartamente fizice, iar populaţia îşi va construi în regie proprie circa
270 000 locuinţe, îndeosebi la sate.
Aceste importante prevederi pot fi traduse în viaţă numai prin
introducerea largă a tehnicii noi în construcţii, în pas cu tehnica
mondială, ceea ce impune continua ridicare a nivelului profesional
al constructorilor şi cunoaşterea la zi a realizărilor tehnicii noi.
Pe linia ridicării nivelului de cunoştinţe profesionale ale munci
torilor din producţie, „Cartea dulgherului" ediţia a IV-a continuă
seria lucrărilor tehnologice tipărite de - Editura tehnică, destinate
constructorilor.
în această ediţie, în pas cu ultimele realizări de tehnică nouă
se tratează materialele noi introduse în lucrările de dulgherie şi se
accentuează asupra mecanizării lucrărilor de specialitate ale dulghe
rului, asupra maşinilor §z uneltelor folosite în acest scop. De aseme
nea, se dau noţiunile principale în legătură cu alcătuirea formaţiilor
de lucru şi organizarea locului de muncă al dulgherului, ţinîndu-se
seama de metodele de lucru rapide. Astfel, se descriu noile sisteme
de cofraje a căror aplicare se extinde în ritm susţinut pe şantierele
noastre (cofrajele din placaj, cofrajele din PFL, cofrajele rulante,
cefrajele pneumatice etc), tipurile de schele de inventar, sistemele
de pereţi din PAL, tipurile de acoperişuri economice din lemn,
construcţiile de lemn din elemente prefabricate de inventar etc,
menite să contribuie la creşterea productivităţii muncii şi la redu
cerea substanţială a preţului de cost al construcţiilor.
In carte se acordă o atenţie deosebită problemelor economisirii
şi a valorificării superioare a materialului lemnos, cit şi a reducerii
continue a consumului de lemn la lucrările de dulgherie.
In modul acesta, ediţia de faţă a „Cărţii dulgherului" va con
tribui la îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale ale dulgherilor, în pas
cu cerinţele tehnicii noi a executării construcţiilor.
AUTORII
CAPITOLUL I
CONSTRUCŢII DE CLĂDIRI, ELEMENTE ŞI SISTEME
DE CONSTRUCŢIE
A. DEFINIŢII ŞI CLASIFICARE
Construcţiile sînt un ansamblu de lucrări variate (zidării, betoane,
armături, dulgherie, terasamente etc), la a căror execuţie se utili
zează materiale, utilaje şi forţe de muncă.
Prin destinaţia lor, construcţiile servesc anumitor scopuri ca :
adăpostirea oamenilor (locuinţe, cămine, hoteluri), realizarea produc
ţiei (ateliere, fabrici), deservirea cultural-sportivă (teatre, cămine
culturale, săli de sport, stadioane), efectuarea transporturilor (dru
muri, poduri, tunele, gări, aeroporturi, porturi).
O grupă importantă de construcţii o constituie clădirile. Clădi
rile cuprind în interiorul lor încăperi cu diferite destinaţii. Dulgherul
participă într-o măsură importantă la executarea clădirilor, alături
de zidar, betonist şi f ierar-betonist.
După scopul pe care-1 au, clădirile se pot' clasifica astfel :
1) Clădiri de locuit (locuinţe individuale, blocuri de
locuit etc).
2) Clădiri social-culturale, administrative..
pentru transport şi sport (şcoli, teatre, sedii pentru insti
tuţii, spitale, gări, hale sportive etc).
3) Clădiri industriale (hale de fabricaţie, ateliere,
depozite etc).
4) Clădiri agrozootehnice (grajduri, saivane, hale
de producţie, remize, ateliere pentru utilaj agricol etc
B. COMPARTIMENTAREA CLĂDIRILOR
Clădirile se compartimentează pe verticală (pe înălţime) şi pe
orizontală (la acelaşi nivel).
Pe verticală, clădirile sînt compartimentate în caturi sau nivele
(îlg. 1) denumite astfel :
— subsolul, ale cărui încăperi au pardoseala sub nivelul tere
nului {în cazul cînd este folosit numai pentru depozitare, se numeşte
pivniţă);
— parterul, ale cărui încăperi au pardoseala la nivelul terenului
sau puţin deasupra acestuia ;
— etajele, situate deasupra parterului (etajul I, 77, III etc).
Peste ultimul etaj, la clădirile cu acoperiş, se prevede poduL
Cînd tavanul ultimului nivel este şi acoperiş acesta se numeşte aco-
periş-terasă (fig. 1).
Nivelul situat în pămînt cu mai puţin de jumătate din înălţimea
sa se numeşte demisol (fig. 1).
Nivelul situat între parter şi etajul I avînd înălţimea mai mică
decît a fiecăruia dintre acestea, se numeşte mezanin (fig. 1).
Fig, 1. Părţile componente ale unei clădiri cu pod.
Nivelul amenajat în pod prin compartimentarea lui şi prin schim
barea înclinării acoperişului, spre a se obţine înălţimea necesară, se
numeşte mansardă (fig. 1).
Pe orizontală, construcţiile sînt compartimentate în încăperi sau
camere, care sînt diferite după destinaţia lor (de exemplu, camere de
locuit, bucătării, băi, culoare, birouri, ateliere etc), (fig. 2 ).
8
C. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE
Clădirile sînt alcătuite din elemente de construcţie, care înde
plinesc fiecare un anumit rol. Printre acestea, cele mai importante
sînt (v. fig. 1) : fundaţiile, scheletul de rezistenţă, pereţii, planşeele,
scările, acoperişul.
Fundaţiile au rolul de a prelua greutatea clădirii, servind la
transmiterea încărcărilor de la pereţii sau scheletul acesteia la teren.
Fundaţiile se execută în mod obişnuit din beton (simplu sau armat)
şî uneori din piatră.
Scheletul de rezistenţă (structura portantă) constă din elementele
care preiau greutatea proprie a clădirii, împreună cu toate încărcă
rile care se aplică pe aceasta, transmiţîndu-le la fundaţii. Scheletul
este alcătuit din elemente verticale (stîlpi, diafragme) şi elemente
orizontale (grinzi), care formează cadrele. Scheletul de rezistenţă se
prevede la clădiri cu mai multe niveluri şi poate fi executat din
zidărie de cărămidă, beton armat prefabricat sau monolit şi rareori
din lemn sau metal.
Pereţii au rolul de a închide clădirea şi a separa încăperile între
ele. Ei pot fi : pereţi portanţi (de rezistenţă)^ care susţin elementele
de construcţie, şi pereţi despărţitori şi de umplutură, care limitează
încăperile, fără a prelua sarcini. Pereţii se execută din zidărie de
cărămidă, blocuri sau panouri prefabricate, beton simplu sau armat,
lemn, beton celular autoclavizat (BCA) etc.
Planşeele separă caturile (nivelurile) clădirii, rezemînd fie pe sche
letul ei de rezistenţă, fie pe pereţii portanţi ai acesteia. Ele se execută
în mod obişnuit din beton armat prefabricat sau monolit şi rareori
din lemn sau metal. Peste planşee se execută pardoselile (duşumele
de lemn, parchet, mozaic, ciment, asfalt, covor PVC etc), iar dedesubt
tavanele (din scînduri, tencuieli, ipsos etc).
Scările servesc la circulaţia între nivelurile clădirii (scări inte
rioare) sau asigură accesul în clădiri din exterior (scări exterioare).
Ele se execută din beton armat prefabricat sau monolit, lemn sau
metal. Scările exterioare se pot executa din beton simplu sau cărămidă.
Acoperişurile, aşezate la partea superioară a clădirii, au rolul de
a o proteja împotriva acţiunii intemperiilor (ploi, zăpezi, vînturi etc).
Acoperişul este alcătuit din învelitoare, executată dintr-un material
rezistent la acţiunea intemperiilor (tablă, carton asfaltat, ţiglă, olane,
azbociment etc) şi şarpantă, care constituie scheletul de susţinere
al învelitorii şi se execută din lemn, beton armat sau metal.
în cazul în care clădirile nu au acoperiş, protecţia lor împotriva
intemperiilor se realizează cu ajutorul teraselor (fig. 1). Terasele
10
