Anton Dumitriu ORIENT SI OCCIDENT

197 Pages·2011·6.64 MB·Italian

ANTON DUMITRIU
ORIENT
s.
OCCIDENT
BUCURETI
9 4 3
1
www.dacoromanica.ro
In editura
(
SOC. DE CULTURA
NATIONAL- LIBERALA
_.
au aparut :
CUVINTE CATRE
ROMANI _ s.
Gheorghe I. Bratianu
GOSPODARIA
SATEANULUI
Alexandru Alirritint$teanu
LIBERTATE
$1 EXISTENTA
Mihail nrci4anu
SFARSITUL OMULUI
NOU
Gheorghe Bumbelti
.
ORIENT $1 OCCIDENT
Anton Dumitrlu
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ANTON DUMITRIU -:
ORIENT
*I
OCCIDENT
_ .(
9.-
BUCUREVI
,
9 4 3
1
www.dacoromanica.ro
De acela# autor :
Lucrari :
Valoarea Metafizicd a Ratiunii (Ed. Cartea Roma-
neasca, 1933).
Bazele Filosofice ale ,Ftiintei (Ed. Sobietatii Rom.
de Filosofie, 1938).
Logica Noud (Lucrare premiata de Academia Ro-
mansa, Bucurestil 1940).
Logica Polivalenta (Ed. Viata Literara, 1943).
Studii : (apkute in brosuri).
Marea Ignorantet (Sm. Rom. die Filosofie, 1936).
Destin si Istorie (Fundatiile Regale, 1937).
Evolutia Legilor Naturii (Soc. Rom. de Filosofie
1937).
Misticigniu/ lui Descartes (Soc. Rom. de Filosofie
1938).
Disciplina Spiritului (Funclatikile Regale, 1938).
Stiirird si previziune (Fundatiile Regale, 1938).
Cunoastere §1 Microfizica (Fundatdile Regale, 1939).
Sur le principe d'incertitude (Scientia", Milano,
1940).
Logica lui David Hilbert (Fundatiile Regale, 1941).
Stiinta si Incertitudine (Caiete de Filosofie, 1942).
Hasard et Science (Saientia", Milano, 1942).
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Prater/ma hicrtirii de fates este Occidentul, aceast'd
lum.e bizard, unde imteligenta, intr'un elan prea moire,
s'a intors destructiv, impotriva ei inscisi, s'a infrant
singurd. Orientul nu este dead un termen de compam-
tie. Dar, in aceastd fume incremenitd a Soarelui-Rd-
sare putem descoperi unele preocupdri, care an scapat,
in general, mentalitatii europene §i care, cercetate mai
deaproape, aratti ca telchilibrul tradus 1,a exterior pri'n
aceastti inghetare aparentd, se datoreste punerii unei
probleme ignorata de cultura noastra.
Toate solutiile occidentale, toate domeniile de,investi-
gatie, privesc, hnai mutt, ceeace este /In afar omul, de-
cat ceeace este inlauntrui tui. Individul se reflecteazd
in natures qi cucerirea acesteia inseanind pentru el, pro-
pria lui cucerire. El este in obiectele pe care le posedd,
in actiunile lui, in price, dar nu este, in el insusi, ni-
mic, sau aproape nimic.
OrientulA a avut o viziune inverses : in om se reftec-
teazti intreaga lexistentei, qi pentru a ctiftigd lumea, in-
dividul trebue sd se cucereasca pe sine.
Noi avem metode, din ce in ce mai puternice, de a
stapani lumea, dar nu avem nici o metad'd de a domina
propria noastrd natures. Deaceea atergeim, tot timput
www.dacoromanica.ro
6
dupti posesiunea tuturor iluziilor, dupti lucruri efemere,
care nu vor fi dealt in mod aparent ale noctistre.
Nu vreau sa spun, ca Orientul ne aduce solutia, ceea
cd ar fi o eroare tot atat de mare, ca qi aceea de a des-
considera problema. Dar Orientul ne of era o problem(/'
fi in aceasta consta mesagiul lui. aceasta mare pro-
blemd, mai vasty deceit toate celelalte, este cea, mai apro-
piatti de noi, qi, poate tocmai deaceea, mai grew vizibila:
suntem noi in$ne. Pm-in stiinta sa, Occidental va putea
da, desigur, altd solutie, mai putin complicatti de explica-
tiile mitice orientate; dar, nu este mai putin adevarat,
cd nu va putea sti ignoreze ceeace este mai important
&cat toate lucrurile existente inconjurdtoare : omul qi
problema lui.
Aceasta incercare, pe care o dam astdzi luminii tipa-
rului, s'a redus, voit, la o discutie general(/ a chestiunii,
6 o problemti de principiu. Uncle din chestiunile des-
bcitute aici vor fi relivate strict intr'o alts ludrare.
Pe cat a fost posibil, am climinat balastul eruditiel,
odutcind sa infeilistim, mai molt, cadrul natural al ideilor.
ftt.aceste ridei, cu cat vor fi mai putine, cu atat vor ex-
prima lucrurile mai bine. Cdci, ...tot ce se gtie, ce nu a
fost auzit numai vajelind qi .magind, poate fi spus in trei
cuvinte ". Sant torbele lui Kuernberger, pe care logici-
anal Ludwig Wittgenstein le aseazti pe frontispiciuill tra-
tatubui sdu Logico-Phitosophicus.
A. D.
www.dacoromanica.ro
I.
CRIZA OCCIDENTULUI
Nu mad 'este o chestiune de meditaiLe filosofica, con-
Atatarea ca Europa trece printr'o criza.. 0 dezorientare
completd s'a insinuat in sufletul omului pasnic, in anima
burghezialui comod, ca si in mintea acelora fedmantati,
in_ general, de intrebdri. Toate categorale sociale, oa-
mend, de afaceni si filosofi, ignoranti sa intelepti, politi-
cieni si teoreticieni, burghezi si proletari, au fast cu-
prig* de panice incertitudinii. Nimic nu mai pare sigur,
totul este fluidic, arice are un caacter de inspd'imantator
pirovizorat: ideea ca si viata nasals-bra cea de toate zilele.
Demonul distrugerii domira toate acteffe noastre, in or-
dinea abstracts sau in cea cancretd. Si peste ruinele acu-
muaiate In toate domethile, un semn de intrebare se ri-
died, ca o imerisa plated funerara : care este termenul
final al acestei tragedii? Spre Ice abis se indreaptdi ome-
ndrea ? Catre ce mare a moor .ii isi face lac fluviul tuft
brure, ce as inundat Occidentul ?
Este adevarat, ca in special, razboaele, care au insan-
www.dacoromanica.ro
8 ANTON DUMITRIU
gerait §1 ruinat Apusul, au sugerat ideea de criza a Eu-
rope!. In ele se oglindeste impresionanta si mai bine de-
finita, imaginea Soarelui insangerat, care apune, poate
definitiv, pentru ziva europeana. Imediat dupa primul
ralzboi mondilal, in. 1918, un japonez, Marchizul Olcuma.
stria in Aanerica : In fata unor fapte de aceasta natura
nu pot face deck sä ma intreb data civilizatia europeana
nu este pe marginea unei ruin definitive ? Ma intreb
dada aceasta stralucdta civilizatie europeana nu a ajuns
la acelas punct unde se gaseau acelea ale Greciet Rome!,
Egiptului, Babilon-ului san Indiek, Inaintea disparitdei tor.
Toarte lucruriile din lumea aceasta sent supuse decaden-
tei si ruinii. Dupa ce au alums la zenit, !Twerp sä de-
cline incetul cu incetul, dar egoismul este prima cauza
a ruinii lor"
lea tema esentiala a cellar can s'au ocnpat de criza
Occidentului, socotind-o o perloada catastrofica, de de-
cklere : un declin al umanitatii. As fi tentat sa citez un
numar nesfarsit de autori, care inceP win a considera
epoca actuala ca un apus, ca o decadenta si o dezagre-
gare funciara a ceace a dat mai bun omenirea, pang
acum cultura si civilizatia occidentals. Astfel, un Os-
wald Spengler va scrie o lucrare masiva, in scopul ace-
sta, Untergang des Abendlandes, in care, ea un lux de
argum,ente obscure, va cauta sa arate ca fiecare cultura
are un clestin circular, ca si omul : se naste, ajun.ge la
maturitate, apoi.se anchilozeaza si moare. Cultura noa-
stra ar fi ajuns in ultimla faza, aceea a batrAnetik. ; astazi
ea se ga,seste intr'o stare de di.solutie si nu vor mai ra-
mane din ea decat vestiglile, asa cum au ramas, de pilda,
in Egipt.
1) Citatul este dat de Charles Gide, in studiul. L'Europe de
demain" (Soientia, pag. 208, 1919).
www.dacoromanica.ro
ORIENT BSI OCCIDENT 9
Un Ludwig Bauer ne va bird Visa Agonia unei Lumi,
pe dare um, Henri IVIassis i va propune sa o apere in
Defense de l'Occident, de pericolul' niasticei asiatice; un
Rene Guenon va vedea Criza lumii moderne in lipsa de
traditii si de adevaruri revelate, pe care le va cauta in
Orient; un. Berdliaeff va vedea esirea din criza printr'un
Nou Ev Mediu ; iar un mate Keyserling. va propune un
nou ideal de intelepciune, isvorit din cercetarea gandirii
orientate.
Dar trebue sa ma opresc; nu este nevoie sa ni se de-
monstreze ca exists o criza, ea este prezenta pretutin-
deni, avem constiinta dramatics a ei : not o traim.
Ce este o criza ? Dupa Spengler, criza culturii occi-
dentale sta in rasturnarea valoriltor. Declinul unei cul-
turi se manifesta printr'o criza a valiorilor crenate si ac-
ceptate de generatiile anterioare. In faza critics, aceste
valori sunt contestate, interpretate, criticate si respinse.
0 astfel de revolutie negativa ar fi inceput, in Occident,
od'ata cu Jean Jacques Rousseau sinihilismul european
s'ar fi accentuiat prin Schopenhauer, Hebbel, Wagner,
Nietzsche, Ibsen, Strindberg, etc. In epoca de infIorire
a unei culturi credo Spengler normele si valorile
sunt traite instinctiv. Decadenta este o perioadd de teo-
retizare, in care valorile stint speculatii. ;abstracte, toe-
mai fiindca nu exists in concret. Tin domeniul etic, de
pilda, in loc sa se pilece dela valorile morale, pe care
viata le iniipune organic si neceSar, acestea sunt fagadu-
eine unor sisteme teoretice si viata se desfasoara Med'
suflet, 'taxa certitudinile directe ale instindtului, sub con-
ducerea intelectului viata avea'un suflet, si sub tutela
inteligentei abstracte, acesta a murit.
www.dacoromanica.ro