Table Of Content; L]i
- Preot Constantin ONU Vasile NOVAC
BiseRICA MaoRODOLY |
Editura DACPRESS
-2007-
2,S S buI =) SI ai- S NT)= Ş 3 SQ iE.) seri e cii Mavrodolu
Ii J57]
Preot Constantin ONU Vasile NOVAC
BISERICA MAVRODOLU
sau
BISERICA DIN MAHALAUA ALBASTRA
Editura DACPRESS
Preot Constantin ONU Vasile NOVAC
Fotografii: David Balaban
BISERICA MAVRODOLU
Copertă şi tehnoredactare: Mirela Florea
sau
Consultanţă şi corectură: Drd. Cristina Onu
BISERICA DIN MAHALAUA ALBASTRA
„...Înţelegem cu adevărat de ce „în afară de Biserică nu
este mântuire” şi de ce „în Biserica Slavei Tale stând, în cer
a fi ni se pare. Înţelegem întreaga taină a Bisericii
Mântuitorului nostru lisus Hristos şi datoria pe care o avem
de a rămâne, cu orice preț, în Biserică. Aşa precum un
AC mădular al trupului nostru, despărțit de trup, este mort şi nu
E = euî .f e a aa Naţionale a României mai valorează nimic, tot aşa, un credincios (mădular al
| Biserica Mavrodolu / preot Constantin Onu, Vasile Novac; trupului tainic al lui Hristos, care este Biserica), odată
Ed.: diacon Daniel Gligore. Curtea de Argeş: Dacpress, 2006 | despărțit de Biserică este mort şi nu mai valorează nimic.”
Bibliogr. (+ Galaction)
ISBN (10) 973-7666-07-0; ISBN (13) 978-973-7666-07-9
I. Novac, Vasile
II. Gligore, Daniel (ed.)
726.5 (498 Piteşti) Mavrodolu
- Tipărit la S.C. TIPARG S.A. Piteşti
Cuvânt către cititor cărămidă şi are o profundă însemnătate simbolică, imaginând Curtea Casei
unde locuieşte Preasfântul Dumnezeu. Curtea Casei Domnului închipuie
„Învățătura dreplei credințe duce pe om la cunoaşterea ei. Paradisul pământesc, unde slujesc şi se veselesc Îngerii şi Sfinţii. La intrarea
Cunoaşterea acesteia duce pe calea vieții la Poarta Raiului. Cunoaşterea în curte ne întâmpină Sfânta Troiță, care revarsă asupra lumii tot binele, care
Bisericii lui Dumnezeu şi a obiectelor sfinte dintr-însa, cu însemnătatea lor, este nădejdea întregii omeniri şi o Cruce din piatră de Albeşti, în umbra
care grăiesc slava lui Dumnezeu, înaripează pe creştin şi-l ajută a se sui de căreia se odihneşte ctitorul loan Mavrodolu şi familia sa. Sfânta Biserică
pe pământ la cer, începând din viața aceasta vremelnică. Soarele fără să fie spirituală şi materială este adunare a drept-credincioşilor şi a celor chemaţi
rugal îşi trimite lumina şi căldura sa, numai omul şi celelalte viețuitoare să la sfinţenie, Casă a Dumnezeului celui viu, în care locuieşte EI şi în care se
iasă înaintea lor şi să-şi deschidă ochii, pentru a se folosi de ele ; tot astfel, adună poporul Lui pentru a 1 se ruga şi a-L lăuda, pentru a participa la
Biserica, varsă valuri-valuri de lumină edificatoare şi căldură şi hrană dumnezeieştile Liturghii, la Sfintele Slujbe, şi pentru a-l asculta cuvântul
duhovnicească asupra lumii. Fericiţi sunt cei ce cu osârdie se folosesc de Său: „„Să-mi faceți un Locaş Sfânt şi Eu voi locui în mijlocul lor...”
ele. Aceştia dobândesc viața şi fericirea veşnică.” (Protos. Nicodim Locaşul de cult de la Mavrodolu este impunător şi spațios; deși sub
Măndiţă) formă de cruce, este imaginat ca o corabie, încărcată de stele, care ne poartă
Biserica Mavrodolu cu denumirile mai vechi, Biserica din Mahalaua pe valurile credinței către mântuire. Când, cu smerenie trecem pragul, ne
Albastră sau Biserica din Mahalaua de Jos, este o mărturie de credință întâmpină de-o parte şi de alta Maica Domnului şi Sfântul loan Botezătorul.
ortodox creştină a strămoşilor noştri, începând cu anul 1752, de când Frumuseţea tăcută a icoanelor din Pronaos şi din Naos, din Catapeteasmă şi
datează primele documente existente şi la îndemâna cercetătorului, care din Sfântul Altar, din Sfânta Sfintelor sau Cerul Cerurilor, unde tronează
arată că „pe locul actualei biserici se găsea una din lemn, făcută de Ene Preasfântul Dumnezeu, surprinde identitatea cosmică a Sfintei Fecioare, a
Cupeţul, la anul 1752”. Biserica Mavrodolu a fost declarată monument Mântuitorului şi a Puterilor Cereşti de la începutul şi până la sfârşitul
Istoric, şi „este singura Biserică din oraşul Pitești care poartă numele timpurilor.
ctitorului — căminarul loan Mavrodolu”. Biserica a fost înălțată, după Întreaga organizare a picturii murale dă conţinut unei Evanghelii
cum ilustrează pisania de la intrare „Întru cinstea Sfintei cei de o fiinţă de prescurtate, având începutul, în foşnetul Stejarului de la Mamvn, sub
viață făcătoare şi nedespărțitei Troițe, şi întru cinstea și lauda Stăpânei freamătul căruia Treimea Sfântă deschide cale spre har. Ne întind braţele cu
noastre de Dumnezeu, Născătoarei şi pururea Fecioarei Maria”. Pictura înțelepciune Patriarhii Vechiului Testament. La răscrucea dintre marile ere,
murală de început şi catapeteasma, precum şi cea actuală, aparţin stilului la despărțirea dintre Pronaos şi Naos, ne conduc spre lumină, Sfântul
brâncovenesc. Dau mărturie, în continuare, documentele şi aduc noi Prooroc loan Botezătorul, coborând din pustie, cu îndemnul de pocăință şi
informaţii despre Biserica Mavrodolu cu hramul Adormirii Maicii cu vestirea Celui ce vine : „Jată Mielul lui Dumnezeu, care va ridica
Domnului şi al sfinţilor ierarhi Spiridon şi Haralambie, mai ales din a păcatul lumii”, exprimând actul fundamental al întrupăru Fiului, al
doua jumătate a veacului al XIX-lea, despre slujitorii bisericii, despre pogorârii Treimei Sfinte, împreună cu Duhul, prin Cuvântul Tatălui,
istoricul sfântului locaş, despre inventar şi despre danii. Documentele dezvăluind taina Botezului, ce se va săvârşi în chip luminat, prin energiile
vorbesc, în primul rând, de partea materială, de averea bisericii, de necreate ale lui Dumnezeu şi deschizând drum luminos credinței.
evenimente legate de istoria bisericii şi surprind în foarte mică măsură „Drumul Crucii”, „Răstignirea Fiului lui Dumnezeu”, pe vârful
devotamentul, pasiunea şi dragostea pe care slujitorii bisericii le-au pus în Golgotei, „Adormirea Maicii Domnului”, precum şi pildele evanghelice
slujba credinței, în slujba enoriaşilor. Se relevă, în lucrarea de faţă, „Banul Văduvei”, „Samarineanca la Puţul lui Iacob” din frescă, sunt
seriozitatea cu care slujitorii bisericii, epitropii, comitetul permanent, exemple vii ale marilor avantaje morale pe care le aduce credinţa, şi care ne
consiliul parohial şi adunarea parohială, precum şi celelalte foruri au dezvăluie treptat semnificaţia teologică în dimensiunea ei cea mai profundă,
înconjurat Biserica şi au făcut să se menţină şi să prospere chiar în timpurile a realității trăirii pentru iubire prin capacitatea de dăruire şi de jertfă.
de grele încercări, în care preoţii au fost supuşi persecuțiilor şi discreditați. Urmează Sfinţii şi Oastea Îngerilor, Serafimi şi Heruvimi şi Arhanghelii
Biserica Mavrodolu este așezată pe un deluşor, o colină, un mic Mihail şi Gavriil, păzind Începutul şi Sfârşitul — intrarea în Raiul Ceresc.
Tabor către care urcă de o veşnicie sufletele înaripate de setea de mântuire. Apoi îndemnurile către rugăciune şi către fapte, căci „Credința fără fapte
Curtea Sfintei Biserici — loc sfințit — este împrejmuită de un zid de piatră şi moartă este, precum şi faptele fără credință”. Între Sfinţi, cei doi mari
4
5
făcători de minuni, Spiridon şi Haralambie, ajutători şi ocrotitori ai
rugătorilor credincioși din Biserica Mavrodolu şi purtători de Hram, alături este mereu cu noi. Şi aceasta, numai în Sfânta Biserică ŞI numai în
de Adormirea Maicii Domnului. rugăciune, căci, ne spune Maica Liu i : „rugăciunea este linda
Biserica Mavrodolu este vie, grație oamenilor, care se apropie la mijloc pentru a salva specia umană,” şi că numai prin rugăciune putem
Liturghie de Sfânta şi Înfricoşata Jertfă fără sânge a Domnului, spre deveni „copii ai frumuseţii şi ai libertății, ai bucuriei, ai iubirii şi ai
osândirea păcatului. Aşadar, harismatică corabie menită să poarte lumea pe
valuri. La cârmă : Maica Precista. i lea — una sfântă, sobornicească şi apostolească — imaginează
Şi aflăm încă, din vechea frescă murală, multe învățături şi exemple Raiul pământesc. Aici se trăieşte timpul regal, - smuls din ear
spre folosul minţii şi al sufletului. Învățăm să deosebim binele de rău, biologic, în afara vremii, afară din învălmăşeala lumească — pisi
învăţăm, mai ales, să ne cunoaștem pe noi înşine. Căci spune Sfântul Maxim veşnic, şi în dialog profund cu Dumnezeu, cu Sfânta Fecioară, cu Sii nții
Mărturisitorul că Apostolul plânge pentru noi (...), şi prevăzând cele şi cu Îngerii. Timpul petrecut în sfințenie, rugăciune şi bunătate,
viitoare scrie despre purtarea noastră cea rea de acum, către Timotei: Dumnezeu ni-l adună la ani, deoarece în Biserica sfințită a lui lisus
„Cunoaşte aceasta, că în zilele cele de apoi se vor ivi vremuri înfyicoşate; trăim în har şi, pe durata rugăciunii, nu îmbătrânim. Rugăciunea este o
că vor fi oameni iubitori de sine, iubitori de argint, lăudăroşi, trufaşi, forţă de sănătate spirituală şi de transfigurare. Ne luminează conștiința
hulitori, neascultători de Părinţi, nemulțumitori, fără cucernicie, lipsiţi de pentru a ne face să vedem adevărul. Prin rugăciune lumea găseşte 1)
dragoste, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de ieşire pentru situaţiile imposibile. Rugăciunea din inimă este o armă de
bine, vânzători şi obraznici... s.a.m. departe. Vai nouă, că am ajuns la cele luptă contra satanei. Rugăciunea poate schimba lumea, poate opri și
din urmă dintre rele, căci spune-mi mie care dintre noi nu e părtaş al împiedica războaiele. Rugăciunea este întâlnirea cu Persoana vie şi
relelor pomenite? Nu s-a împlinit la noi proorocia? Nu suntem toți lacomi reală care este Dumnezeu, şi astfel devine un nou izvor de viaţă în
cu stomacul? Nu suntem toți iubitori de plăcere, nu toți nebuni pentru lumină prin care obținem iubirea şi iertarea, bucuria şi pacea. | |
Pământ şi iubitori de materie? Nu toți plini de mânie? Nu toți întărâtaţi? Nu „Copiilor, adulților, tinerilor dornici de învăţătură, bărbaților şi
ținem toți minte răul? Nu suntem loți trădători a toată virtutea?N u suntem bătrânilor, agonisiți-vă şi vă hrăniți cu pâine duhovnicească, îmbogățiți-vă
loți clevetitori? Nu toți iubitori de sudalme? Nu loți obraznici, nu toți mintea cu cunoştinţe sfinte, ca să deveniți Cu adevărat fiii Bisericii şi printr-
urâtori de fraţi? Nu toți îngâmfaţi? Nu toți trufaşi? Nu toți lăudăroşi?N u însa fii ai lui Dumnezeu şi moştenitori ai Împărăției Lui. ” (Protos. Nicodim
loți Jătarnici? Nu toți iubitori de slavă deşartă? Nu toți vicleni, nu loţi Măndiţă, Poarta Raiului, Editura Agapis, 19958) i
pizmaşi? Nu toți nesupuși? Nu toţi nepăsălori? Nu toţi nestatornici? Nu foţi „Darul Domnului nostru lisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl
ușuratici, nu toți fără grijă la poruncile Mântuitorului? Nu [0ți plini de şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu noi cu toti. Amin » (2 Cor.13-14)
toată răutatea? Nu ne-am făcut în loc de Biserică a lui Dumnezeu, templu al Preot Paroh lect. dr. Constantin Onu
idolilor? Nu suntem sălaşuri ale duhurilor rele, în loc să fim ai Duhului
Sfânt? Nu numim pe Dumnezeu Tată, în chip mincinos? Nu ne-am făcut în
loc de fii ai ui Dumnezeu, fii ai gheenei? Nu ne-am făcut mai răi decât
iudeii, noi ce purtăm azi numele lui Hristos? Nimeni Să nu se răzvrătească
auzind adevărul, fiindcă şi aceia nelegiuiți fiind, ziceau. „Noi avem un
singur Tată, pe Dumnezeu.” Dar au auzit de la Mântuitorul: „Voi sunteţi din
tatăl vostru diavolul şi poftele tatălui vostru diavolul vreți să le faceţi.” (...)
Apostolul, pe cei purtaţi de Duhul, i-a numit fii ai lui Dumnezeu. „Căci roada
Duhului este, zice, iubirea, bucuria, pacea, indelunga răbdare, facerea de bine,
bunătatea, credința, blândețea, înfrânarea, (F ilocalia 2, p.44)
lată de ce trebuie să ieşim în întâmpinarea Domnului ca Zaheu —
vameşul, renunțând la păcat, prin convingerea asupra adevărurile sfinte, să
despovărăm existenţa noastră de vina pe care o poartă, fiindcă duhul iertării
6
DIN ISTORIA BISERICII MAVRODOLU Mavrodolu şi alţi boieri piteşteni şi argeşeni, între care Dincă
Brătianu, Nicolae Rasti şi Grigore Drăgoescu, au apucat drumul exilului,
Preot Constantin Onu, Vasile Novac trecând munţii, la Sibiu... Revenit la Piteşti, Mavrodolu îşi reia dregătoria de
prefect al Argeşului, dovadă în acest sens fiind mărturia lui Aurel Iordache,
O figură de elită intelectuală argeşeană: Ioan Mavrodolu în lucrarea Găieşti 500, (File de istorie-l 998), cum că lancu Mavrodolu,
marele căminar, ispravnic peste judeţele Argeş şi Vlaşca, cu cancelaria la
In fondurile Episcopiei Argeşului şi Primăriei oraşului Piteşti de la Giurgiu, începând chiar din 1827, din ziua de 22 noiembrie, părăsea
Arhivele Naţionale. Direcţia judeţului Argeş şi la Parohia Bisericii Găieştiul, cu amploiați (funcţionari) cu tot. Giurgiu era cea de a treia
Mavrodolu, se găsesc numeroase documente care aduc noi informaţii despre capitală a celor două judeţe: Argeş, Vlaşca...”
Biserica Mavrodolu cu hramul Adormirii Maicii Domnului şi al Sfinţilor În ceea ce ne priveşte, cercetând activitatea lui Iancu Mavrodolu, în
Ierarhi Spiridon şi Haralambie, mai ales din a doua jumătate a veacului al Arhivele Naţionale din Bucureşti şi Piteşti, am găsit doar următoarele
XIX-lea şi din secolul al XX-lea. informaţi: -
Biserica Mavrodolu este singura biserică din oraşul Piteşti care este 1. Dintr-un raport al comandantului de batalion, Garbaski, despre o
denumită prin numele ctitorului. De aceea, se cuvine să spunem câteva pricină de bani dintre clucerul Lerescu şi căminarul Mavrodoglu, fost
cuvinte despre loan sau lancu Mavrodolu. Octavian Ungureanu ne dă câteva „prezident al Tribunalului dă Argeş”, din 6 martie 1835, rezultă că, la acea
date interesante despre ctitorul Bisericii Mavrodolu, dar pe care le luăm doar dată, căminarul era bolnav, fapt constatat de raportor, fiind obligat să trimită
cu titlul de inventar, deoarece nu ne spune de unde are informaţiile. Toate vechil (reprezentant autorizat) la cercetare?. La Arhivele Naţionale Piteşti, în
cele scrise de domnia sa nu au acoperirea notelor de subsol: a) figură din fondul Tribunalului județean Argeş, se află câteva documente privitoare la
elita intelectuală argeşeană, înscrisă cu litere mari în Cartea de Merite a unele procese ale căminarului Mavrodolu. La 10 februarie 1833, Constantin
Națiunii se profilează şi în orizontul îndepărtat al administraţiei locale de Cornăţeanul avea nevoie de nişte acte ale unor proprietăți pe care socrul său,
stat: Ioan (Ianco) Mavrodolu. El i-a urmat la Isprăvnicatul de Argeş lui Bănică Budişteanu, care au fost date de zestre „căminarului lancu
Anastasie Hristopol... O dâră de lumină a lăsat în urmă-i, şi ca sprijinitor al Mavrodolu pentru nişte bani cu care au împrumutat pe socru-mieu'*. La
învățăturii de carte în limba greacă în „Şcoala de Tindă” de pe lângă data de18 mai 1833, loan Mavrodolu roagă Judecătoria de Argeş să anunţe
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Piteşti, ctitoria sa (1815-1818). Marea Logofeţie că doreşte să scoată la mezat moşioara Păuleasca din
A mai lăsat în urmă şi idei politice înaintate, în spiritul despotismului Muşcel, pe care a cumpărat-o de şase ani. Judecătoria a solicitat să i se
luminat, cu înclinații moderne, promovat şi de domnitorii fanarioți. El înfăţişeze documentele proprietăţii. S-au prezentat două zapise din anul
împreună cu Zamfir, magistrul oraşului Piteşti (primar) a încartiruit în hanul 1827, care vorbeau de cumpărarea acestei moşioare de la Popa lon sin Popa
şi chiliile bisericii ce-i poartă numele formațiunea de luptă a pandurilor Iorga din Zărneşti şi Dumitru Diaconu sin Popa lorga etc., precum şi o
olteni de sub comanda lui Simion Mehedinţeanu, a Adunării Norodului şi a anafora de la Logofeţia Ţării de Sust. La 15 mai 1835, s-a obţinut aprobarea
Bteriei. Iordache Olimpiotul, de aici a pornit cu arnăuţii să-i izgonească pe Domnului pentru vânzarea moşiei Păuleasca a căminarului Mavrodolu pe
turcii care trecuseră Dunărea să jefuiască satele noastre şi pe urmă să care a cumpărat-o de la Marioara Capitanovici”
înăbuşe Revoluţia. Mavrodolu şi Zamfir au pus la dispoziţia oştirilor În urma unei pricini de judecată a căminarului loan Mavrodolu cu
revoluţionare româno-greceşti, nu numai locuri de adăpostire, ci şi mijloace Niţă Brutarul, în anul 1835, se hotărăşte ca, în două luni, să se achite datoria
de subzistență... Ispravnicul 1. Mavrodolu, începând din anul 1827 şi
încheind în anul 1831, administrează judeţele Argeş şi Vâlcea, mutându-se ! Octavian Ungureanu, Purtători de făclii elenistice prin Argeşul istoric. loan Mavrodolu,
prin dispoziție domnească, cu reşedinţa şi cancelaria isprăvnicatului de la un sprijinitor al Revoluţiei de la 1821, în „Argessis“ Studii şi Comunicări, Seria istorie,
Găieşti la Giurgiu, potrivit noii arondări teritoriale a Ţării Româneşti. Nu tom. X, Piteşti, 2001, p. 541-542.
rămâne însă indiferent la desfiinţarea şcolii de limbă română de la Găieşti şi 2 Arhivele Naţionale Bucureşti, fond Vornicia din Lăuntru, dos. nr. 424/1835, f. 4.
în data de trei septembrie a anului 1830, loan Mavrodolu recomandă să 3 Arhivele Naţionale Direcţia județului Argeş, fond Tribunalul județului Argeş, dos. nr.
941033 Le d
dascăl, scriind Vistieriei Domneşti să-l plătească pe „omu meu”...
* Ibidem, f. 4.
5 Ibidem, t. 8.
câştigăm mult la vreme, căci biserica au fost, este şi va fi în războaie şi
sau, după trecerea sorocului să se scoată brutăria la mezat ŞI, din banii necazuri”.
obţinuţi, să se achite datoria de 3.000 de lei“. Prezidentul Divanului
Judecătoresc Sivil poruncește, la 15 martie 1835, Judecătoriei Argeş să Catagrafia bunurilor mobile şi imobile ale Bisericii Mavrodolu
anunțe pe căminarul lancu Mavrodolu să se prezinte la judecată sau să
trimiută vechil, în pricina ce o are cu Hristea Visarion din acelaşi județ”. Partea Il-a Binefăcătorii şi ajutorii Sântei Biserici începe cu o
Căminarul loan Mavrodolu la 22 mai 1837, solicită prezidentului catagrafie de toate bunurile mobile şi imobile ale Bisericii Mavrodolu,
Judecătoriei de Argeş să-i obțină avizul de vânzarea unor case din Mahalaoa existente după refacerea din anii 1867-1868 şi chiar după 18691, când se mai
Precistii din Vale către Daniil Cantaragiu, obţinând şi avizul nevârstnicului continua să se scrie cu litere chrilice, deşi oficial se trecuse la alfabetul latin
său nepot Iancu Cioranu de la Târgovişte, pentru că pe celelalte rude şi pe din vremea lui Alexandru loan Cuza:
vecini i-a consultat. La 4 iunie, Obşteasca Epitropie a lui loan Cioranu i-a „Natura obiectelor:
dat dezlegare şi, ca atare, a putut să-şi vândă casele cu suma de lei 22.0008. 1. Una biserică cu două turle şi advon, zugrăvită înlăuntru, tâmpla de
Unul din cele mai importante seturi de documente îl constituie lemn, zugrăvită, poleită, cu trei uşi şi două aripi, tâmplă poleită (la femei) şi
Sinodicul Sfintei Biserici cu hramul Adormirea Maicii Domnului tâmplă, cu două clopote, mare şi mic, cu toacă de lemn şi de fier, cu
(Mavrodolu) din oraşul Piteşti. Partea 1 se referă la ctitorii Bisericii: ciocanele lor şi o scară de lemn.
„În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin. Mobila înlăuntru Bisericii:
Această sfântă biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului au fost de 2. Zece icoane împărăteşti în tâmplă, adică: una Adormirea Maicii
lemn, într-un delușor, ne bine format, de cine au fost făcută nu se ştie. lar la Domnului, îmbrăcată în argint, proba 8, cu cheltuiala d-lui Răducanu loan
anul 1815, a venit aici aici un cârmuitor (prefect) foarte inspirat şi de foc din Bucureşti, idem Maica Domnului, îmbrăcată tot cu argint, proba idem,
plin pentru Casa lui Dumnezeu, cu numele Ioan Mavrodoglu. A împrejmuit prin osteneala cucernicului preot ereu M. Minescu, idem Domnul Xs.,
cu zid acel deluţ, precum se vede, şi a ridicat această Biserică de Zid, cu îmbrăcată în argint, coroana poleită cu aur şi părțile Sfinţii sale cucincioase
adăogirea hramului Sf. Spiridon şi foarte frumoasă. Ca avere, aşa cum l-au veşminte, tot poleite, argint proba idem, tot de cucernicul protoereu M.
iertat pe el puterile. La anul 1818, s-a terminat, când s-au și sfinţit cu voia şi Minescu, cu fiii săi duhovniceşti;
blagoslovenia Prea Sfinţitului Episcop al Eparhiei Argeş, D. D. Iosif, întâiul Idem Sf. Spiridon, coroana şi mitra de argint.
episcop al Argeşului. Iar nenorocitul foc ce s-au întâmplat în anul 1848, Idem Sf. Haralambie, coroana şi mâna argint.
când au ars tot oraşul Piteşti, au ars şi Sfânta Biserică, cu toate frumuseţile Idem Sf. Gheorghe fără argint.
ei, într-un cuvânt s-au distrus, rămâind numai zidul şi puţine obiecte care se Idem Sf. 'Treime idem.
va vedea înainte. În anul 1849, ecsevioşii enoriaşi pravoslavnici creştini, Idem Sfinţii Apostoli.
plini de evlavie pă timpul acela, au şi sfințit-o, umplându-o cu lucrurile Idem Sf. Nicolae coroana de argint.
necesare, fiind cârmuitor [sic!, de fapt locţiitor de episcop] Prea Sfinția Sa Idem Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, fără argint.
Samuil Sinados. La anul 1867, iarăşi s-au primenit cu alte odoară, adică cu 3. Idem patru icoane la tâmpla de le femei, adică:
tâmplă de lemn, căci ceialaltă era de zid, şi s-au terminat la 1868, în zilele 1. Xs. coroana de argint şi mâinile.
Prea Sfinţii Sale Păr Ghenadie Întâiu!!!
1 Idem Maica Domnului, coroana de argint.
Astăzi, însă, având în capul Eparhiei pe Prea Sfinţia sa Episcop D. 1 dem Cuvioasa Paraschiva şi
D. Ghenadie al 2-lea, iubit de tot clerul şi Eparhia întreagă, s-au ostenit 1 Sf. Ecaterina fără argint
foarte mult ca să puie la cale mai bună decât altădată, văzând că vremurile 4. 14 iconiţe înaintea icoanelor
împiedecă prea mult biserica, cu lacrămi au rugat şi roagă pă cler fiind 5. 12 idem prăznicare
vremurile prea reci cătră biserică şi cler, să dăm osteneală puțin ca să
4 Ibidem, dos. nr. 150/1835, f. 1-8.
” Arhiva Bisericii Mavrodolu, Sinodicul Sfintei Biserici cu hramul Adormirea Maicii
” Ibidem, dos. nr. 94/1835, f. 1.
Domnului (Mavrodolu) din or. Piteşti, £. 7.
* Ibidem, dos. nr. 99/1837, f. 1-5.
ll
0. 1. Una icoană mică Maica Domnului îmbrăcată în argint, la 40. 2 cruci miruitoare de argint, 10 dramuri.
tâmplă, dăruită de Toşa Boiangiu. 41. 3 trei tăvi ordinare.
j: Trei icoane vechi în altar. 42.3 trei sfeşnice mici obişnuite în Altar.
8. 4 icoane în advon idem. 43. 1 una Evenghelie îmbrăcată cu argint de subscrisul, căci înainte
d ] icoană cu argint peste tot a hramului, ce stă pă iconostas. era cu catifea, prot. M. Minescu.
10. Un policandru de bronz cu optsprezece lumini. 44. 24 minee.
1] „1885 dechem. 20, îmbrăcat Sf. Spiridon în argint peste tot, aşa 45. 2 octoihuri.
precum să vede, în greotate 4 patru oca şi două dramuri, prin trudinţele preot 46. 2 trioade.
ereu Minescu . 47.2 penticostare!.
|2 „2 sfeşnice împărăteşti, bucelile de argint, sus şi jos de lemn, 48. | una cazanie.
poleite. 49. 1. Kiriakudromion.
13 . 4 idem mici, poleite. 50. 1 moltfelnic.
14. 2 idem cu lustru. 51. 2 psaltiri.
15. 1 iconostas de lemn, săpat şi poleit. 52. 1 ciaslov bogat.
16. 1 deto, la femei, cu lustru. 53. 2 apostole.
L-7, 4 scaune pentru lumânări, îmbrăcate cu lamă. 54. 2 evanghelii, una elenă şi una română.
18. 2 tetrapoade de lemn cu lustru. 55. 11 cărţi mici numite filade.
19. 1 jăţ regal, săpat şi poleit. 56. 3 liturghii vechi.
20. | catecumen diiconesc, săpat şi poleit. 57. 6 garnituri sfite, epetrahire, rocaviţe, complect, stofă calitatea întâi.
2] „36 jieţuri [jilţuri, scaune] de lemn, cu lustru. 58. 3 idem fără stihare, calitatea doua.
22, 8 deto de femei. 59. 9 sfite şi epetrahire fără stihare idem.
23. 4 deto în advon. 60.2 stihare diaconeşti, unu mai bun şi unu detu.
24. 8 candele de argint, proba opt, a una oca una. 61.6 sfite necomplect purtative.
23, Una deto o oca şi o litră, la Răsticnire. 62. 11 sfite vechi.
26. 2 deto a trei litre, una la femei, 8 probe. 63. 9 epetrahire de multe materii purtate.
2]. 2 deto, proba 10, de 200 dramuri una. 64. 2 sfite de plisă vechi.
28. 2 de madem în amvon 65. 3 stofe nelucrate.
20. 2 cruci pe Sf. Masă de argint, una titoricească bună şi una deto. 66. 3 poale ce să pun la iconostas cusute.
30. 1 idem cruce căpătată de subscrisul protop. M. Minescu 67. 2 îmbrăcăminte pentru Sfânta masă, una de plisă şi una de catifea.
31. | cruciuliță mică cu sfinte moaşte întrânsa. 68. 2 deto, una una cânepă şi una de lână.
EPA 1 kivot de argint, proba opt, de dramuri douăsute şaizeci. 69. 2 epetrahire, calitatea întâi şi a doua.
a, 1 potir de argint, proba doăsprezece, de dramuri treisute cinci zeci. 70. 1 un rând aer procoviţe caltatea întâi.
34. 1 idem, proba 8, de douăsute douzeci şi cinci dramuri. 71. Idem calitatea doua.
sh 1 un disc de argint cu steaoa lui, de proba 12. 72. Idem calitatea treia.
30, 1 idem, proba 8. 73. 76 coţi în plisă, mai multe color, petice.
37, | un vas sfinţitor, cu doă păhăruţe de argint, proba 12, una oca şi 74. 68 deto damasc idem idem.
cincizeci dramuri. 75. l un covor vechi.
38. 2 cădelniţe de argint, proba 8, una oca şi cincizeci dramuri. 76. 2 idem de plisă.
39, 1 una tavă de argint de China. 77. 4 pepure îmbrăcate cu postav roşu.
10 Ibidem, £. 38. 1 Ibidem, f. 39.
78. 1 una păslă îngustă ce să aşterne în mijlocul bisericii. 112. Idem cu trei odăi, idem cu olane vechi. Aceste case se află în
79. 3 petice de covor, 2 la ferestre şi unul la jețul regal. Curtea Bisericii, curtea închisă cu zid, acoperit cu olane, cu doă porți de fier,
80. 2 poale la tetrapod, una deto şi una bună. | una mare şi una mică.
81. 1 zveră cusută cu Învierea Domnului. 113. 1 kioşc de zid idem şi învălit cu fier.
82. 2 deto vechi, ordinare. 114. 1 magazie de lemn, învălită cu şiță.
83. 3 cununii de flori. 115. 1 pereche case lângă curtea bisericii, învălită cu şiță şi un
84. 1 un oranist complect nou. şopron împrejmuit cu blăni şi o pivniţă, supt şcoală, ce este cu uşa în curtea
85. 1 cruce de lemn Răstignirea. acestor case.
86. 1 un cazan de aramă pentru botezu de copii '?. 116. 1 loc lângă Mislea, în Dosul Tabacilor!* dăruit de jupan Bociu,
87. 1 tetrapod de lemn vopsit. ce să dă cu chirie.
88. 1 clopoțel la Sf. Prestol. Proprietăți afară din oraş:
4 ip ortret chipul Mavrodolului în ramă. 117. 7 stânjăni moşie în hotarul Hinţeşti, Plasa Piteşti.
„1 una ladă de doi metri ă 118. 1 delniţă peste apa Argeşului jud. Muşcel.
conservarea objiectelor sfinte. N d al Si La 119. 1 vie cu ogradă de arătură cu pruni, cu nuci puţini în comuna Liordeni.
9]. 1 gardirob de brad vopsit. 120. 1 pereche case acoperite cu şiță pe pivniță, zidăria veche şi
92. | pangal de lemn vopsit, pentru vinderea lumânărilor crăpată, cu patru încăperi idem.
93. 2 lăzi vechi de Braşov. 121.1 şiopron împrejmuit cu blăni şi învălit cu şiță veche, pe temelie
94. 1 steag pregătit pentru ziua Botezului. de zid, ca povarnă idem.
95. 2 colivare de brad vopsite. 122. 1 şiopron idem și o parte cu zid, în care este şi grajd.
96. 1 masă de brad vopsită, de un metru. 123. 1 jghiab de lemn pentru călcat struguri.
97. 2 scări portative vopsite, una mare şi una mică. 124. 1 teasc de lemn pentru tescovină.
98. 3 tinnichele pentru untdelemn. 125. 1 casă mică învălită cu şiţă veche.
99. 2 paturi de morţi vopsite. 126. 4 curgătoare idem.
100. 1 una putină pentru cei chemaţi la Botez. 127. 6 hârdae.
101. 2 felinare cu picioare în advon. 128. 6 deto vedre.
102. 1 lighean cu ibric de porțelan. 129. 2 curătoare.
103. Una tingire de aramă. 130. 2 deto butoaie, cu cercurile de lemn vechi.
104. 3 scaune îmbrăcate în Altar. 131. 1 căzănel şi o tingire cu capacul ei.
105.Una copie de oţel.
Acte:
106. 2 aşternuturi pă proscomidie. 132. 4 zapise cu leatul 1822, unu din 1827 şi unu din 1840, relativ la
107 2 prosoape de pânză de casă. moşia din Hinţeşti.
108. 1 părechi mucări lungi pentru lumânări. 133. 3 idem relative la via din Leordeni, cu leatul 1808.
109. 1 scun lung de brad vopsit. 134. 13 zapise şi bilete relative tot la moşia din Hinţești.
135. 11 zapise relative la moşia delniță de peste Argeş, cu leatu
Proprietăţile din oraş: 1794, doă fără leat, unu 1830, doă 1833, unu 1834 şi unu 1840.
| 110. Una casă în Curtea Bisericii, ce este pentru şcoală, cu o uşă şi 136. 4 hârtii ecsoflisis ale răposatului Mavrodolu. Aceste hârtii se
trei ferestre, acoperită cu tinichea. află asigurate într-un ghiozdan de piele galbenă închisă.!*
111. Idem, compusă din doă odăi, cu uşile şi ferestrele lor idem.
'5 Ibidem, 41.
2 Ibidem, f. 40.
4 Ibidem, f. 42.
